„Antrenorul de genii” Florin Colceag: „La naștere, toți copiii sunt supradotați. De cei care pălesc, mamele sunt responsabile total!”

Life.ro, 31 martie 2017

Avem un sistem de învățământ găunos care nu cultivă pasiunile și talentele copiilor, ci se bazează pe acumularea de cunoștințe inutile, pe concursuri și competiții. Aceasta este concluzia la care am ajuns în urma unei discuții extrem de interesante cu prof. Florin Colceag, un mare geniu al României, profesor de matematică și „antrenor de genii”, la rândul său. Părerea sa despre ceea ce se întâmplă la ora actuală în România și în lume este una care ne pune pe gânduri și care ne determină să ne dorim schimbarea, cât mai repede. El crede că nația românească este la fundul gropii și dacă se mai duce un milimetru mai jos poate dispărea. Însă totul se poate redresa prin educație. E nevoie de o reformă care nu presupune efort și nici buget, ci doar bunăvoință. Iar primul lucru pe care trebuie să-l facem cu toții este să ne gândim și să încercăm să înțelegem cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm și care e treaba noastră pe acest pământ.

Prof. Florin Colceag: Avem în perioada asta de timp și în cea anterioară a fost aceeași problemă: o foarte proastă înțelegere a rolului umanității pe pământ. Nu știm ce căutăm pe pământ și deocamdată ne purtăm ca și când pământul ar fi material de consum. Fără să ne intereseze să-l întreținem. Asta face ca în clipa de față omenirea să fie într-o permanentă criză identitară în primul rând, nu numai legată de modul în care acționăm pe Pământ și asta se varsă în educație. Nu ne educăm să ne înțelegem rolul. În ultimele secole am învățat să fim competitivi și să ne luptăm unii cu alții pentru a avea mai mult, mai bun, dar nu ne-am dezvoltat partea de personalitate. Am învățat să învățăm, dar nu să avem mai mult suflet, mai multă iubire, mai multă înțelegere. Pentru că am făcut confuzii și facem în continuare aceleași confuzii cu riscuri din ce în ce mai mari. Marea confuzie este că am crezut că cine e mai sus e mai puternic și dacă e mai puternic e și mai deștept. Și dacă e deștept, asta înseamnă că e și frumos. Asta înseamnă gândirea incompletă, inducția incompletă care nu duce nicăieri. Ea poate fi corectată prin educație dacă în primul rând știm cine suntem și care este menirea noastră pe pământ.

Cum recunoaștem copiii supradotați?

În privința copiilor supradotați avem următorul lucru: ei au o bănuială despre cine sunt. De la bun început au niște abilități care se manifestă, au un scop în viață și muncesc ca să-și atingă scopul ăsta pentru că știu că nu este accidental. Asta este principala diferență dintre copiii supradotați și ceilalți. Cei supradotați își cunosc rolul și locul și știu că au ceva de făcut și își dau seama că au ceva de înfruntat.

Fără a fi stimulați, fără a fi coordonați în nici un fel? Există nativ?

Fără a fi. Au dorința, au scopul. Când găsesc un pic de stimul, înfloresc.

Copiii supradotați își știu rolul, dar trebuie ghidați cumva. Aveți idee, la nivel de procentaje, câți din copii sunt supradotați pentru că au fost depistați și sprijiniți?

La naștere toți copiii sunt supradotați. E un fapt constatat, abilitățile lor de a recunoaște mediul sunt absolut fabuloase. Dar ca să fie treaba mai clară, copilul când se naște se naște cu lecția învățată. Din burta mamei învață. Contactul pe care îl are cu mintea mamei îl face ca atunci când se naște să aibă o imagine despre lume. O imagine destul de amplă. Am două cazuri extrem de interesante. Doi copii care de când s-au născut au vorbit numai limba engleză. Acasă au vorbit toți în română. Pentru că una dintre mame traducea în engleză în timpul sarcinii, iar cealaltă asculta numai melodii în limba engleză. Și s-a imprimat trăirea mamei în mintea copilului. Iar când iese, iese cu lecția învățată.

Numai că nu toate mamele sunt la fel…

Sigur. Dar ei pornesc în viață deja cu un bagaj de trăiri afective și de cunoaștere. Ei încep să recunoască lumea în care au venit, ținând seama de ceea ce au moștenit din burta mamei. Dacă o mamă e stresată în timpul sarcinii, copilul învață stresul. Dacă e fricoasă în timpul sarcinii, copilul învață frica. Învață ceea ce trăiește mama. Și în continuare tot asta face. Mamele sunt responsabile total.

Citește interviul integral aici.