6 superstaruri care provin din familii numeroase: Câți frați au avut Céline Dion, Mel Gibson, Mark Wahlberg, James Caviezel, Dolly Parton și Chris O’Donnell
Oare succesul acestor vedete se datorează faptului că au crescut împreună cu mulți frați, învățând astfel în mod natural comunicarea, comuniunea și colaborarea? Iată cinci superstaruri care au povestit despre familiile lor numeroase, familii care fie i-au pus pe calea celebrității, fie au adunat în jurul lor întregul trib, ca să-i țină cu picioarele pe pământ.
Céline Dion, cea mai mică din 14 frați
Când mama ei a împlinit 90 de ani, cântăreața, care de obicei vorbește foarte puțin despre viața privată, a postat pe Instagram o fotografie cu familia sa numeroasă (foto sus), însoțită de comentariul:
Ce privilegiu să te avem cu toții încă alături… Te iubim!
Mesajul se referă la mama Célinei, care a fost la un pas să-și avorteze ultimul copil, pe Céline, dar s-a răzgândit după ce a vorbit cu un preot catolic.
Dolly Parton, a patra din 12 frați
Vedeta muzicii country din SUA este o familistă convinsă, ca toți sudiștii. Ea declară: „Famlia mea se regăsește în tot ceea ce fac. Îmi place mult și îmi asum acest lucru”.
Mel Gibson, al șaselea din 11 frați
Sora lui a fost cea care l-a pus pe făgașul actoriei, înscriindu-l la o școală de teatru și astfel „indicându-i direcția”.
Mark Wahlberg, cel mai mic din 9 frați
Fostul „băiat rău” de la Hollywood recunoaște eforturile făcute de părinți pentru a crește o familie numeroasă: „Erau oameni obișnuiți și-și petreceau timpul încercând să ne pună cât mai multă mâncare pe masă”.
Chris O’Donnell, cel mai mic din 7 frați
Fiind cel mai mic dintre cei mici, mama nu-l scotea din „iubire scumpă”. Acum, când are și el cinci copii, își amintește: „Am avut o experiență minunată ca cel mai mic din șapte frați, deoarece fiecare dintre frații și surorile mele m-au influențat într-un fel sau altul”.
Jim Caviezel, cel mai mare din 5 frați
Mama lui imigrase în SUA din Irlanda, iar toți cei cinci frați au fost pasionați de baschet. În familie toți își păstrau capul pe umeri și picioarele pe pământ, văzând actoria ca un fel de „pălăvrăgeală”.