familie

Studii: Divorțul, mai nociv ca moartea părintelui. Copiii care își pierd tatăl își pierd și ambiția de a reuși în viață

girl-1641215_640

 

de Bryce J. Christensen și Nicole M. King, în revista The Family in America
Traducere: Cristina Dobrovie

Sociologii au observat deja de ceva vreme: copiii care au părinți divorțați au rezultate mai slabe la școală, comparativ cu elevii care vin din familii intacte. O primă cauză a acestei probleme este relevată de un studiu recent al Universității din Oslo, Norvegia, care arată că tinerii care pierd un părinte (de obicei, tatăl) prin divorț își pierd, de obicei, și ambiția de a performa la școală.

STUDIUL nr. 1 – Norvegia

La începutul studiului despre cum divorțul părinților afectează ambițiile copiilor, cercetătorii din Oslo au anticipat că destrămarea familiei poate stăvili dorința tinerilor de a obține o diplomă universitară. În cele din urmă, ei remarcă:

Însărcinată? Suntem alături de tine. Sună acum la 0800.070.013

O familie compusă din doi părinți biologici este considerată a fi mediul optim pentru copii.

Intrând în detalii, oamenii de știință subliniază:

Fiecare dintre părinții biologici este o resursă importantă de suport emoțional, asistență practică, informație și ghidare.

Dar când părinții se despart prin divorț, copiii pierd aceste resurse necesare.

Divorțul îi privează pe copii de oportunitatea de a avea un model masculin, pentru că, de obicei, tatăl părăsește locuința.

Cercetătorii explică:

Absența tatălui (care a divorțat de mamă) contribuie puternic la schimbarea practicilor parentale și a mediului familial în ceea ce privește activitățile educaționale ale copiilor.

De aceea, cercetătorii nu au fost surprinși să constate că:

Adolescenții care trăiesc în gospodării în care unul dintre părinții biologici nu e prezent au mai multe probleme de adaptare și dificultăți la învățătură, decât cei care locuiesc cu părinți căsătoriți.

STUDIUL nr. 2 – Norvegia

Cercetătorii au luat în considerare și un studiu precedent din 2005-2006 din Norvegia care a concluzionat că:

Adolescenții care locuiesc cu ambii părinți biologici au mai multe șanse să-și termine educația secundară, decât cei care locuiesc în orice altă formă de structură familială.

Dar în acest nou studiu, cercetătorii s-au concentrat nu pe cum a afectat divorțul părinților rezultatele la învățătură, ci, mai degrabă, cum le afectează ambiția academică. Pentru a afla impactul divorțului parental asupra ambiției academice, cercetătorii au colectat date de la două eșantioane de studiu cu adolescenți norvegieni de 18 și 19 ani. Primul (studiu longitudinal, care compară aceiași subiecți la diverse momentte din timp) cuprindea 1,861 de tineri, iar al doilea (transversal, care compară date la același moment în timp) cuprindea un eșantion de 2,391 de tineri.

Datele din ambele studii dau o dovadă clară că divorțul părinților scade dorința de a învăța. Printre tinerii intervievați în studiul prospectiv, care au experimentat divorțul părinților la vârste mai mari erau de două ori mai predispuși să abandoneze planul de a urma o facultate, decât colegii lor. Legătura statistică dintre divorțul părinților și diminuarea ambițiilor academice apare și în al doilea studiu, care stabilește că:

Adolescenții ai căror părinți au divorțat au tendința, mai degrabă, să fie indeciși în privința a ce vor face mai departe din punct de vedere educațional, în comparație cu colegii ai căror părinți au rămas căsătoriți.

În concluzie, experimentarea divorțului părinților pare să fie asociată cu indecizia în ce privește educația viitoare printre adolescenții de 18-19 ani.

STUDIUL nr. 3 – Canada

Chiar dacă aceste date vin din Norvegia, cercetătorii au găsit o legătură cu un studiu de amploare din 2007 efectuat în Canada, în care era implicat un mare număr de adolescenți canadieni.

Rezultatul era că adolescenții din familii monoparentale aveau ambiții academice mai mici, decât cei care locuiau cu ambii părinți.

Rezultatele din Norvegia pot fi puse în paralel și cu cele din Canada din 2007, din care rezultă că:

Stucturile familiale ne-intacte sunt asociate în mod negativ cu decizia de a continua educația.

Cu alte cuvinte, și copiii de pe continentul american, ca și cei nord-europeni, s-au dovedit mai tentați să renunțe mai devreme la școală în cazurile în care familiile lor erau destrămate.

Și chiar dacă s-au concentrat pe efectele pe care le-a avut asupra adolescenților divorțul părinților, cercetătorii și-au construit concluziile în opoziție față de cele precedente, arătând că:

Familiile monoparentale rezultate în urma divorțului au mai multe efecte negative asupra bunăstării copiilor, decât familiile monoparentale rezultate în urma morții unui părinte.

Ei citează, în particular, un studiu din 2000 care concluzionează:

Copiii care trăiesc doar cu mama, rămasă singură în urma divorțului au un nivel educațional semnificativ mai redus, decât cei care locuiesc cu mama singură, rămasă văduvă.

Încercând să traducă rezultatele studiului în politici publice, cercetătorii argumentează că ar trebui găsit un ”mecanism care să reducă influența negativă a divorțului asupra ambiției academice a copiilor.”

Comentând rezultatele acestor studii, editorii de la revista online The Family in America se întreabă retoric:

De ce sociologii caută, mai degrabă, soluții paliative, decât prevenție? Nu ar fi timpul să nu mai căutăm soluții de a reduce influența negativă a divorțului asupra copiilor, ci să încercăm să căutăm reforme care să prevină divorțul? Astfel de reforme – legale și culturale – ar ajuta cel mai mult și ar putea să asigure faptul că tinerii nu vor renunța la ambițiile educaționale.

(Henok Zeratsion et al., “The Influence of Parental Divorce on Educational Ambitions of 18/19 Year-Old Adolescents from Oslo, Norway,” Journal of Child and Family Studies 24.10 [2015]: 2,865-73.) 

 

 


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button