LifeSiteNews.com, 13 februarie 2015
Așa cum mișcarea americană pentru viață, anti-avort, lucrează cu din ce în ce mai mult avânt la protejarea mamelor și copiilor nenăscuți, mulți se implică în eforturi de zi cu zi – centre de criză pentru gravide, biserici care predică credința, pe teren între oameni, în grupuri de politici publice… și într-o mie de alte feluri.
O nevoie împărtășită de activiștii pro-viață este aceea de a avea la îndemână studii fără reproș, cu interpretări ale datelor privind numărul de avorturi, rata acestora, eficiența mișcărilor pro-viață în salvarea de vieți omenești. La ultimul punct, orice cercetător serios va lua contact cu munca profesorului doctor Michael New, care a predat la Notre Dame și a fost cercetător la Harvard.
După ce a absolvit universitățile Dartmouth și Stanford, New a deținut o poziție post-doctorală la Harvard înainte de a veni la actualul post de profesor la Universitatea Michigan – Dearborn. El este în același timp și Adjunct Scholar la Charlotte Lozier Institute, filiala de cercetare și educație a Susan B. Anthony List.
Într-un interviu în exclusivitate, New a discutat despre modul în care credința sa a dat naștere la actuala sa dedicare pentru apărarea vieților nenăscute, ce spun cercetările privind interdicția de a face avort după săptămâna a 20-a de sarcină, de ce liberatarienii au nevoie de un cort foarte mare și altele asemenea.
Bound4LIFE: Domnule doctor New, traseul profesional al absolvenților Ivy League nu include în general analize statistice făcute pe situația avorturilor. Interesul dumneavoastră pentru acest subiect e mai vechi decât cariera academică?
Michael New, Ph.D: Nu m-am interesat de fapt de problematica pro-viață până în facultate. În clasa a 11-a am văzut filmul The Silent Scream și am început să privesc avortul ca pe o nedreptate strigătoare la cer, dar încă nu eram motivat să acționez. În facultate am intrat într-un grup preocupat de conservarea mediului, iar asta a fost începutul drumului către activismul pro-viață.
Îmi amintesc, de exemplu, că într-o zi eram la slujbă la biserică și m-a lovit din senin: viața e o problemă cu adevărat importantă. Nu era deloc precum impozitul pe profit sau sesiunile de examen sau alte 15 lucruri pe care mă documentam eu. Salvarea copiilor nenăscuți era lucrul cel mai important.
Ca student, m-am gândit că cel mai bun lucru pe care-l puteam face era să fondez un grup. Am vorbit cu preotul meu care știa de un alt student ce voia să facă același lucru. Ne-am unit forțele și asta a fost.
Bound4LIFE: Cum v-a influența munca această nouă viziune?
Michael New: A mai durat un pic. Dizertația mea la Stanford avea ca temă regulile bugetare ale statului și limitele fiscale.
Am fost norocos să ajung la Stanford pentru două motive. Mai întâi, la Stanford se pune accent pe analiza cantitativă – au insistat mult pe statistică și metode de analiză, ceea ce mi-a prins bine. Apoi, facultatea de științe sociale are o diversitate ideologică mult mai mare decât în multe alte locuri.
În cercetările mele am descoperit că limitele fiscale, legiferate în anii 1970, erau de multe ori ineficiente. Multe dintre aceste așa-numite limite erau prost gândite sau aveau alte probleme care le reduceau puternic efectele.
După ce mi-am dat doctoratul, am avut o bursă la Harvard. Citind studiul despre sistemul de impozite la nivel de stat, cumva mi-a venit ideea: sper ca aceste legi statale pe care activiștii pro-viață se străduiesc să le aducă la realitate vor face cât de cât bine.
Nimeni nu stătuse până atunci să analizeze situația avorturilor în acel stat, parțial pentru că datele erau insuficiente; abia se știa care state aveau ce anume legi în domeniu. Pe atunci doar NARAL colecta datele, într-un raport anual intitulat „Cine decide?” Dar chiar și a aduna aceste rapoarte s-a dovedit dificil. NARAL nu trimitea niciun exemplar Bibliotecii Congresului și nici nu le făcea publice pe internet.
Am aflat cumva pe ocolite cum puteam ajunge la rapoarte – la Librăria Femeilor de la Harvard. Am găsit toate acele rapoarte așteptându-mă cuminți, ceea ce a fost o întâmplare fericită. După asta, în 2003 am terminat primul meu raport, dar pe care nimeni nu voia să-l publice.
Bound4LIFE: Cum ați reușit să publicați studiul până la urmă și să ajungeți în atenția presei?
În toamna acelui an Harvard a invitat câțiva profesori asociați, între care și pe Stuart Butler de la The Heritage Foundation (actualmente The Brookings Institution). Ne-am împrietenit la seminarul său pe politicile de sănătate și i-am spus despre studiul meu.
Butler a fost intrigat, cercetătorii de la Heritage erau interesați de problemă dar nu făcuseră niciodată vreun studiu pe subiect. Pentru a ne asigura că nu erau greșeli au reconstruit setul de date de la zero.
Studiul a fost publicat în ianuarie 2004 și a arătat clar că restricțiile de finanțare publică, legile familiei și legile privind consimțământul informat au toate efecte pozitive în privința reducerii numărului de avorturi. Utilizând un model de cercetare similar, am actualizat studiul de câteva ori – cel mai recent într-un raport din septembrie 2014. M-am gândit că mișcarea pro-viață ar aprecia studiul, iar eu aș merge mai departe; știți cum merge treaba, primesc câteva felicitări și toată lumea își vede de treabă. Dar n-a fost chiar așa.
Pe atunci, mișcarea nu prea avea sociologi activi – nimeni care să critice studiile publicate de Guttmacher Institute și de alții. Din când în când primeam solicitări de genul „Poți să te uiți un pic la acest studiu și să-mi spui părerea ta?” O făceam bucuros.
National Review Online a fost foarte interesat de scrierile și cercetările mele. În doar câțiva ani am devenit unul dintre bloggerii NRO, prezentând rezumate ale cercetărilor mele și scriind scurte articole critice despre studii publicate care susțineau poziții pro-avort.
Bound4LIFE: Mulți susținători ai mișcării pentru viață probabil nu știu că sunteți apropiat și de Cato Institute, un think-tank de orientare libertariană. Ca membru al corpului profesoral universitar ați scris mult despre Legea drepturilor plătitorilor de impozite (TABOR) din Colorado.
Michael New: Știți, oricât ar greși presa în privința reflectării problemelor legate de viață, în privința TABOR a fost și mai rău. La acest institut – care nu are o poziție oficială în problematica avorturilor – există mulți susținători ai poziției pro-viață. N-am văzut să existe tensiuni.
Uneori am întâlnit, la diverse manifestări libertariene, oameni care nu vorbeau cu mine din cauza poziției mele pro-viață. La asta de obicei răspund că libertarienii ar avea nevoie de un cort mare. De câștigat câștigi prin adunare și înmulțire, nu prin scădere și împărțire. E o lecție care trebuie învățată pe de rost.
Bound4LIFE: Chiar acum, la Washington, legea privind copiii nenăscuți dar care simt durerea este un subiect fierbinte. Din perspectiva cercetărilor dumneavoastră, ce poziție adoptați?
Michael New: Concentrarea pe avorturile târzii e o mișcare înțeleaptă, politic și civic deopotrivă. Discuțiile publice despre avorturile târzii de la mijlocul anilor ’90 au modificat fundamental dezbaterile ulterioare. Opiniile publicului s-au schimbat după ce au văzut în presa centrală, în dezbateri, fotografii ale feților avortați. Problematica aceasta nu mai putea fi îngropată și mulți oameni s-au delimitat de pozițiile extreme pro-avort.
În privința interzicerii avortului după săptămâna a 20-a de sarcină, există categorii de public care nu sunt de obicei suporteri pro-viață, dar care manifestă aprobare. Mai multe sondaje au dovedit că femeile sprijină în mai mare măsură interdicția decât bărbații. Din date reiese că nu există deosebiri de vârstă: atât tinerii cât și adulții sprijină la fel ideea.
Mi se pare interesant să văd reacțiile părții pro-avort. Există state care au legislat deja interdicția avortului după săptămâna 20, atât datorită sensibilității la durere a fătului cât și a complicațiilor la nivelul mamei.
Cele mai multe astfel de legi nu au fost contestate în justiție. Poate că aceste grupuri își dau seama că pot pierde, ceea ce ar crea un „precedent periculos” după ei. Chiar dacă se pronunță împotriva legii, în general se abțin să o atace în justiție.
E înțelept să faci progrese în politici civice care au sprijin larg, cum sunt astăzi protecțiile ridicate pentru fătul capabil să simtă durerea.
******************************************************************************************************** Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viață din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne scrieți pe adresa provalorimedia@gmail.com În afară de traducerea unor articole avem nevoie și de voluntari care să realizeze prescurtări în limba română ale unor articole din engleză. Mai multe detalii le puteți afla aici. De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
