Statistici despre viață / Revista „Pentru Viață” nr. 15 / 2026

Subraportarea avorturilor în România: un număr foarte mare pe hârtie, un număr și mai mare în realitate

În România, în perioada 1958-2023, statisticile instituțiilor de stat au înregistrat 23.046.154 de avorturi legale. Acest număr nu include avorturile făcute în clinicile private și în unele spitale de stat care nu raportează datele, avorturile medicamentoase, avorturile făcute de românii plecați la muncă în străinătate (majoritatea aflați la vârstă fertilă), avorturi ilegale, situațiile în care se fac avorturi la cerere, dar se consemnează că sunt chiuretaje la sarcini oprite din evoluție. Înregistrarea acestora în statisticile oficiale probabil ar duce, probabil, un număr dublu de avorturi față de cel oficial.

Fenomenul subraportării nu aparține doar trecutului, ci continuă și în prezent. De exemplu, în primele nouă luni ale anului 2025 (ianuarie–septembrie), în județele Călărași, Hunedoara și Olt au fost raportate oficial zero avorturi la cerere, fapt care ridică serioase semne de întrebare privind acuratețea datelor statistice. [1]

După 1958, când a fost legalizat, și până în prezent, incidența avortului a fost mai mare decât în țările occidentale, indiferent de regimul politic al României sau de regimul legal al avortului!

• 7.521.100 avorturi în perioada de liberalizare 1958–1966 (9 ani) [2];
• 7.298.402 avorturi legale în perioada de restricționare 1967–1989 (24 ani) [2];
• 8.226.652 avorturi în perioada de liberalizare 1990–2023 (34 ani) [3].

După Rusia, România este a doua țară din lume în ceea ce privește mărimea raportului avorturi/populație existentă.

În România, media națională este de trei avorturi în viața unei femei, pe când în țările occidentale este de cel mult un avort. În anul 1965, România deține recordul pentru cea mai mare rată de avorturi la 1000 de femei din istoria avortului pe plan internațional, de 252 avorturi/1000 femei. În acel an s-au făcut 1.112.704 avorturi legale. [4]

Surse

[1] INSP, Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică, Buletin informativ – Principalii indicatori ai cunoașterii stării de sănătate – 9 luni 2025 comparativ cu 9 luni 2024, online la https://insp.gov.ro/download/buletin-informativ-principalii-indicatori-ai-cunoasterii-starii-de-sanatate-9-luni-2025-comparativ-cu-9-luni-2024/ (ultima accesare, 2 martie 2026)

[2] Abortion statistics and other data—Johnston’s Archive, „Historical abortion statistics, Romania”, iulie 2023, alcătuită de Wm. Robert Johnston, online la http://www.johnstonsarchive.net/policy/abortion/ab-romania.html

[3] Institutul Național de Statistică, 2024, Baza de date Tempo-Online, Populație, online la http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table; datele sunt subraportate: ele nu conțin numărul avorturilor din clinicile private și nici numărul avorturilor medicamentoase.

[4] Stanley K. Henshaw Susheela Singh, Taylor Haas, „The Incidence of Abortion Worldwide”, The Guttmacher Institute, online la https://www.guttmacher.org/journals/ipsrh/1999/01/incidence-abortion-worldwide#:~:text=The%20highest%20abortion%20rate%20ever,as%20termination%20of%20known%20pregnancies.

FIV: câte vieți se nasc, de fapt?

În ultimele decenii, fertilizarea in vitro (FIV) a fost prezentată drept o soluție modernă pentru infertilitate. Mai puțin discutat este însă costul uman al acestor proceduri: numărul foarte mare de embrioni creați care nu ajung niciodată să se nască.

Un editorial de tip meta-analiză publicat în 2019 de profesorul și ginecologul Bart Fauser, de la Universitatea din Utrecht (Olanda), în revista Reproductive Biomedicine Online, arată că, la nivel global, aveau loc aproximativ 2,5 milioane de proceduri FIV anual, din care rezultau în jur de 500.000 de nașteri.

Având în vedere faptul că, în medie, într-un ciclu FIV sunt creați aproximativ 7–8 embrioni, rezultă că anual erau concepuți între 17,5 și 20 de milioane de embrioni. Dintre aceștia, doar aproximativ 2,5–3% ajungeau să se nască.

Aceasta înseamnă că între 96% și 97,5% dintre embrionii creați în cadrul procedurilor FIV își pierdeau viața înainte de naștere. Unii mureau de la sine în procesul de implantare, alții erau eliminați prin selecție genetică, iar alții erau considerați „supranumerari” și distruși sau congelați pe termen nedefinit.

Aceste date ridică o întrebare fundamentală: poate fi considerată cu adevărat umană o tehnologie care presupune pierderea sistematică a majorității vieților pe care le creează?

În contextul în care și România discută finanțarea publică a procedurilor FIV, fără o protecție clară pentru embrioni, această realitate nu poate fi ignorată. Sprijinul pentru familie nu poate fi separat de respectul pentru viața umană, încă din primul ei moment.

Surse

Fauser, B. C. J. M. (2019). Towards the global coverage of a unified registry of IVF outcomes. Reproductive Biomedicine Online, online la https://www.rbmojournal.com/article/S1472-6483%2818%2930598-4/fulltext

RoLifeNews, FIV: milioane de embrioni își pierd viața în fiecare an, online la: https://rolifenews.ro/blog/2025/06/07/fiv-milioane-de-embrioni-isi-pierd-viata-in-fiecare-an/