Rebecca Kiessling – Concepută prin viol și sortită avortului

Am fost adoptată la scurt timp după naștere. La 18 ani am aflat că am fost concepută în urma unui viol brutal, sub amenințarea cu cuțitul, de către un violator în serie. Ca cei mai mulți oameni, n-am considerat niciodată că avortul se aplică la viața mea, dar mi-am dat seama că avea de a face cu însăși existența mea. A fost ca și cum aș fi auzit ecoul tuturor oamenilor, care cu voci compătimitoare spuneau: “bine, cu excepția cazurilor de viol…,” sau, cum cu ardoare exclamă cu dezgust, “Mai ales în caz de viol!!!” Acești oameni nici măcar mă cunosc, dar se ridică la judecată împotriva vieții mele, grăbiți să mă îndepărteze doar din cauza modului în care am fost concepută. Am simțit că acum ar trebui să-mi justific propria-mi existență, să dovedesc lumii că nu trebuia să fiu avortată și că aveam dreptul la viață. Îmi aduc aminte și faptul că m-am simțit ca un gunoi din cauza oamenilor care spuneau că viața mea este ca și gunoiul – că am fost de unică folosință.

Vă rog să înțelegeți că atunci când vă pronunțați a fi “pro-alegere,” sau faceți excepție pentru viol, asta e ca și cum ar trebui să stai înaintea mea, să mă privești în ochi și să-mi spui ”cred că mama ta ar fi trebuit să te avorteze.” Este o declarație destul de puternică. Nu voi spune niciodată cuiva, “Dacă ar fi după mine, erai moartă acum.” Pentru majoritatea oamenilor, este doar un concept – un clișeu rapid, pe care-l mătură sub covor și uită de el. Sper că, fiind un copil rezultat din viol, să pot ajuta să dau o imagine, o voce și o poveste acestei probleme.

Sunt in viață astăzi, ca urmare a alegerii făcute de societatea noastră, a oamenilor care au luptat pentru ca să se asigure că avortul era ilegal la acel moment – chiar și în caz de viol, care au pledat pentru a proteja viața mea, și care au votat Pentru-Viață. Nu am “norocoasă.” Am fost protejată.

Deși mama mea naturala era dornică să mă cunoască, totuși a mers la doi doctori pe niște străzi ascunse și aproape m-a avortat. Urma să se întâlnească cu cineva noaptea. Cineva s-ar fi apropiat de ea, i-ar fi spus numele, ar fi legat-o la ochi, ar fi pus-o pe bancheta din spate a unei mașini, ar fi luat-o și ar fi făcut avortul, apoi ar fi legat-o la ochi din nou și ar fi adus-o înapoi. Și știți ce cred eu că este patetic? O grămadă de oameni care m-ar auzi descriind aceste condiții și-ar clătina capul și ar spune cu dezgust: “Este absolut groaznic că mama ta a trebuit să treacă prin asta pentru a te putea avorta!” Îmi dau seama că ei cred că sunt compătimitori, dar din punctual meu de vedere sunt fără inimă. Despre viața mea vorbesc ei fără milă și nu este nimic de compasiune în acea situație.

Mamei mele biologice îi merge bine – viața ei a mers mai departe și, de fapt, ea o duce foarte bine; dar eu aș fi fost omorâtă, viața mea s-ar fi terminat. S-ar putea să nu arăt cum arătam la 4 ani, sau la 4 zile încă nenăscută în pântecul mamei, dar eram încă în mod incontestabil eu, și aș fi fost ucisă printr-un avort brutal.

Conform Dr. David Reardon, director al Institutului Elliot, cele mai multe femei care rămân însărcinate ca urmare a unei agresiuni sexuale nu doresc un avort, și sunt de fapt mai rău după un avort. (www.afterabortion.org) Deci, poziția majorității oamenilor, legat de avort în cazul unei sarcini din viol, este bazată pe premise greșite: 1) victima violului ar dori un avort, 2) ar fi mai bine pentru ea să facă avort, și 3) viața acelui copil pur și simplu nu merită să o facă să treacă printr-o sarcină. Sper că povestea mea, și povestea altora postată pe www.rebeccakiessling.com, va ajuta să spulbere acel ultim mit.

Sunt atât de recunoscătoare că viața mea a fost cruțată, dar mulți creștini bine intenționați spun lucruri ca: “Ei bine, vezi tu, Dumnezeu a vrut cu adevărat ca tu să fii aici!” Dar eu știu că Dumnezeu vrea ca fiecărui copil să i se dea aceeași șansă să se nască.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat este că violatorul nu este creatorul meu. Valoarea și identitatea mea nu sunt stabilite ca și “produsul unui viol,” ci ca un copil al lui Dumnezeu. Psalmul 68:5,6 afirmă: “El este tatăl orfanilor… , El, Dumnezeu, care locuiește în Locașul Lui cel

Sfânt. Dumnezeu dă o familie celor părăsiți…” Și Psalmul 27:10 ne spune, “Căci tatăl meu și mama mea mă părăsesc, dar Domnul mă primește.” Știu că nu este nici o rușine în a fi înfiat. Noul testament ne spune că prin duhul înfierii suntem chemați să fim copii ai lui Dumnezeu, prin Christos Domnul nostru. Deci el s-a gândit foarte mult la înfiere, ca să folosească asta ca și imagine a dragostei Lui pentru noi.

Cel mai important, valoarea ta nu este bazată pe circumstanțele conceperii tale, pe părinții tăi, partenerul tău, casa ta, hainele tale, aspectul tău, inteligența ta, calitățile tale, banii tăi, profesia ta, succesele sau eșecurile tale, abilitățile sau incapacitatea ta – sunt minciuni transmise de societatea noastră. Adevărul este că nu trebuie să dovedești nimănui că ai valoare, și dacă vrei să știi care este valoarea ta, tot ce trebuie să faci este să privești la Cruce – pentru că acela este prețul care a fost plătit pentru viața ta! Aceasta este valoarea nemărginită pe care Dumnezeu a pus-o în viața ta. El crede că tu ești destul de valoros, și eu la fel. Nu vrei să mi te alături în afirmarea valorii altora, în cuvânt și în faptă?

Află mai multe despre Rebecca Kiessling, o avocată în drepturile familiei, vorbitor pentru-viață și mamă a cinci copii pentru care preda acasă, pe www.rebeccakiessling.com.

Sursă: mainideschise.org