„Întotdeauna am fost pro-viață, dar când logodnicul m-a violat, a trebuit să fac o alegere” / Mărturii despre criza de sarcină #33
Încă de mică visam la un prinț fermecător, la castele și la finaluri fericite din basme; însă ceea ce mi s-a întâmplat în luna septembrie a anului 2009, exact cu o săptămână înainte de ziua mea, nu semăna deloc cu visurile copilăriei, ci mai degrabă cu un coșmar groaznic și dureros, care mi-a spulberat încrederea.
Când am fost violată în mod violent de logodnicul meu, visurile mele au fost spulberate. Întreaga mea lume s-a prăbușit la pământ. Acel act violent mi-a zdrobit inima profund.
Când îmi împărtășesc povestea, sunt deseori întrebată cum ar putea un logodnic să fie vinovat de viol. Ceea ce oamenii nu reușesc să înțeleagă este că atunci când o fată spune ,,Nu’’, înseamnă că vorbește serios, indiferent dacă între cei doi există relație sexuală sau nu. Da, noi doi eram într-adevăr logodiți, dar asta nu înseamnă ca întrețineam relații sexuale. De fapt, chiar nu făceam asta. Întrucât eram credincioși, credeam în cuvintele lui Iisus Hristos, am hotărât că vom aștepta până după căsătorie ca să avem relații intime.
Ba mai mult, logodnicul meu a spus: ,,Va fi dificil să așteptăm, dar așteptarea noastră va merita!’’ Nu am avut nici cea mai mică idee că bărbatul care a jurat că mă va proteja mereu ar fi capabil să mă rănească atât de mult. Cum este posibil ca bărbatul care și-a văzut viitorul alături de mine, care s-a rugat împreună cu mine în fiecare seară pentru viitorii noștri copii și care îmi cita versete din Biblie, să fie același bărbat care mi-a cauzat atâta durere?
Aceasta a fost situația prin care am putut să înțeleg cu adevărat semnificația din spatele expresiei ‚,lupi în piei de oi’’. Nu doar că trupul meu a fost siluit, ci, mai mult, inima mea a fost înșelată.
I-am făcut o vizită în afara statului în care locuiam. Familia nu era prin preajmă. După ce m-a violat, am sunat-o pe sora mea și am întrebat-o ce să fac. Eram îndurerată. Ea m-a sfătuit să merg de urgență la spital pentru a primi îngrijiri, deși refuzam cu tărie să cred ceea ce tocmai mi se întâmplase. Pentru prima oară, acțiunile logodnicului meu au fost exact opusul cuvintelor lui și mi-a luat mult timp să realizez aceasta.
După ce i-am povestit și doctorului care era la urgențe fiecare detaliu chinuitor din evenimentul dramatic, stând în fața mea pe scaunul lui de birou, acesta mi-a spus că este obligat de lege să înștiințeze autoritățile cu privire la ce se întâmplase. M-a lăsat totuși să aleg dacă să sun la Poliție eu însămi și să îl acuz pe propriul meu logodnic de viol sau să o facă el.
Tot ceea ce am putut să fac a fost să plâng. Nu îmi venea să cred ce se întâmplă.
Vă rugăm să ne sprijiniți trimițând mărturii sau îndemnând persoanele cunoscute care au trecut prin criza de sarcină să trimită mărturii la 101marturii@gmail.com Mărturiile se vor publica la FemeiFericite.com sau AvorturiRegretate.ro Numele și datele personale nu vor fi făcute publice decât la cerere.
Doctorul mi-a spus că va suna chiar el și că se va întoarce de îndată ce Poliția va sosi. În timp ce familia și prietenii mei erau la sute de kilometri distanță, stăteam singură în salonul de urgență, întrebându-mă cum se poate ca finalul acela fericit la care visasem să se transforme într-unul atât de întunecos și de crunt. Acesta nu era nici pe departe week-endul la care visasem: violată, apoi în sala de urgențe alături de un doctor care l-a denunțat pe logodnicul meu, având parte de examinările medicale post-viol (pentru a colecta dovezi ale abuzului sexual), în timp ce Poliția era în căutarea fostului meu logodnic.
A fost cel mai groaznic coșmar pe care l-ar putea avea o femeie. Până adineauri eram în culmea fericirii, iar acum mă simțeam cea mai neiubită și singură femeie din lume.
Foarte multă lume nu este conștientă de ceea ce înseamnă examinările medicale post-viol. Este înfiorător să le simți pe pielea ta, dar este chiar mai rău când ești speriată și nici măcar nu știi ce te așteaptă. M-am trezit culcată în camera de spital, în timp ce doctorița specializată în abuzurile sexuale efectua toate aceste examinări pe mine, iar un alt viitor medic asista la această scenă.
Oare cum ajunsesem aici? Eram îngrozită și din punct de vedere emoțional, mă simțeam o epavă. Nu mă puteam abține să nu plâng în hohote și să nu mă simt extrem de singură, întrucât viitorul meu arăta atât de deprimant.
Să știți, dintotdeauna am fost pro-viață. În timp ce mi se făceau toate acele examinări dureroase, gândul care mi-a trecut prin minte a fost că am reușit în sfârșit să înțeleg de ce unele victime ale abuzurilor sexuale erau tentate să facă avort. Acest gând m-a răvășit profund, din cauza puternicelor convingeri pro-viață pe care le-am susținut dintotdeauna. Totuși, nu puteam suporta gândul că voi rămâne însărcinată cu un copil al violatorului meu.
Tocmai în acel moment, doctorița m-a întrebat: ,,Crezi că ai putea fi însărcinată?”
Întrebarea ei m-a făcut să îmi ies din minți și să țip. Doctorița a discutat cu mine despre sincronizarea întregului proces și a ajuns la concluzia că era posibil să fiu însărcinată. Apoi, mi-a spus că îmi va da pastila de a doua zi. Stăteam acolo și plângeam, implorându-l pe Dumnezeu să îngăduie cumva să mor sau să scap din acel coșmar.
Știam că efectul pastilei de a doua zi era să întrerupă sarcina și să distrugă viața unei ființe umane.
Există trei moduri prin care pastila de a doua zi funcționează:
1) Dacă ovulul matur nu a fost încă eliberat, previne ovulația.
2) Dacă ovulul a fost deja eliminat, dar nu conceput, previne concepția.
3) Dacă ovulul este deja fecundat, pilula împiedică bebelușul minuscul (în acest stadiu este denumit blastocist) să se implanteze în peretele uterin, ceea ce va cauza moartea bebelușului, deoarece acesta nu poate primi nutrienții necesari pentru a supraviețui.
Specialiștii în abuzuri sexuale induc în eroare femeile violate în cazul în care le spun că pilula de a doua zi nu termină o sarcină. Dacă femeile sunt însărcinate, pilula chiar asta face.
În timp ce zăceam acolo plângând îndurerată, în inima mea am știut că nu are importanță modul în care a fost concepută o viață, deoarece este un dar valoros, creat de Dumnezeu. Este un dar pe care știam că nu aveam niciun drept să îl distrug, indiferent de trauma prin care treceam la acel moment. Niciun copilaș nenăscut nu merită pedeapsa capitală pentru păcatele tatălui său. Astfel, în timp ce suspinam când medicii îmi făceau poze foarte detaliate ale rănilor, am știut că, indiferent de ce va aduce viitorul, voi alege viața.
În acea noapte, nu doar că am refuzat pilula de a doua zi, dar am refuzat și să iau orice antibiotice contra bolilor cu transmitere sexuală, incluzând aici și HIV, deoarece știam că toate pastilele se administrează împreună și nu aveam cum să fiu sigură de ce îmi va da doctorița ar putea strecura și alte pilule printre acestea, dacă le-aș fi luat. Deci, mi-am asumat riscurile în ceea ce privește sănătatea mea și m-am încrezut în Dumnezeu.
Atunci am aflat că este o practică standard ca atunci când unei persoane i se efectuează examinările post-viol să i se administreze atât pilula de a doua zi, cât și antibioticele pentru combaterea bolilor cu transmitere sexuală, incluzând HIV, pentru a preveni orice riscuri. O fată nu are nicio șansă să deosebească aceste medicamente.
Deși am refuzat pilula de a doua zi, doctorița a continuat să încerce să mă convingă să o iau, spunându-mi: „Cine și-ar dori un copil rezultat dintr-un viol?”
Eram șocată și întristată din cauza cuvintelor ei. Mă simțeam ca și cum ea încerca să mă manipuleze să fac ceva ce își dorea ea. Și nu ceva care era înspre binele potențialei sarcini sau înspre binele meu.
În cele din urmă, mi-au dat drumul de la spital în timpul nopții și am mers acasă, neștiind ce îmi rezervă viitorul. Dar știam cine are în mână viitorul meu: Domnul și Salvatorul meu, Iisus Hristos.
Următoarele săptămâni au fost dureroase din punct de vedere fizic și încărcate cu neliniștea așteptării de a vedea dacă testele de sarcină pe care le luasem vor arăta o linie sau două. Testele au arătat doar o linie. Am fost surprinsă când un doctor mi-a confirmat că nu eram însărcinată.
Testele pe care le-am făcut în următoarele șase luni au arătat că nu am fost expusă niciunui tip de boală cu transmitere sexuală (BTS).
Când mă gândesc la perioada extrem de dificilă prin care am trecut în anul 2009, pot să spun că, indiferent de ceea ce au arătat testele de sarcină la câteva săptămâni după viol, am ales viața în cele mai nebănuite și traumatice circumstanțe, înfruntând astfel o lume de necunoscute. Este o decizie pe care aș lua-o din nou.
După viol, l-am iertat pe cel care mi-a făcut asta. Am devenit o susținătoare a victimelor abuzurilor și am vorbit despre viol, despre decizia de a alege viața și despre violența domestică. Am găsit speranță și vindecare în Dumnezeu. Astăzi sunt o susținătoare a vieții copiilor nenăscuți.
Am refuzat pastila de a doua zi, deoarece sunt pro-viață. Acesta este un principiu care face parte din ceea ce sunt eu în profunzime. Decizia pe care am luat-o ca să susțin viața m-a ajutat să devin femeia care sunt astăzi.
Sursa: LifeSiteNews.com
Traducere: Damaris Emanuela Mateuț
Citește mai multe mărturii despre criza de sarcină
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
