Nu populismul deranjează, ci tema referendumului. Nici referendumul din 2003 nu l-a făcut pe Năstase președinte, nici referendumul din 2009 nu l-a salvat pe Băsescu

de Cristina Popescu, Facebook
Din câte înțeleg, comentatorii quality, Tăpălagă-gen, spun că nu fondul propriu-zis al temei referendumului îi deranjează, ci
- faptul că profită politic lui Dragnea și PSD și dezbină opoziția
și
- că subiectul e populist.
Două observații și două concluzii:
- Am mai avut un referendum pe revizuirea Constituției în 2003, când Năstase era la fel de antipatizat de aceiași comentatori, dar era mult mai puternic decât e Dragnea acum și era considerat mult mai corupt, referendumul acela avea o susținere populară similară cu cel propus acum (atunci tema-cârlig era cea a desființării armatei obligatorii), urma să fie bifat ca succes al guvernării Năstase-PSD și să-i consacre acestuia un mandat sporit ca președinte de țară.
Cu toate astea, comentatorii quality nu au cârâit prea mult, nu au făcut campanie anti-referendum, ba chiar l-au susținut, pentru că miza reală era compatibilizarea Constituției cu viitoarea aderare la UE.
…
Ce înseamnă asta?
Înseamnă că diferența dintre cele două referendumuri, de atunci și de acum, nu stă în faptul că Dragnea e mai periculos, mai corupt, mai puternic decât era Năstase sau că opoziția de azi ar fi mai slabă decât cea de atunci.
Singura diferență stă, în realitate, în tema referendumului;
adică, asta înseamnă că, dacă tema de atunci nu-i deranja pe comentatorii noștri quality, cea de astăzi … îi deranjează.
…
- Nu doar tema de campanie a referendumului de revizuire din 2003 (desființarea armatei obligatorii) era populistă prin scop…, dar populiste erau și temele referendumului din 2009: reducerea numărului de parlamentari la 300 și parlament unicameral.
Nu discut justețea temelor, nici cu privire la armată, nici cu privire la micșorarea Parlamentului, …am acceptat că, populist sau nu … referendumul urmase pașii legali și era legal (așa cum și inițiativa prezentă a urmat toți pașii legii), astfel că am judecat lucrurile … separat.
Ce sesizez, însă, acum, este că cei care vorbesc despre populismul referendumului pro-căsătorie și despre presupusul interes ascuns al lui Dragnea în ținerea acestui referendum (pe care nu el l-a inițiat) sunt tocmai acei comentatori care, în 2009, nu au făcut nici campanie anti-referendum, nici campanie anti-inițiator pe motiv de populism, ci au susținut și referendumul și inițiatorul, cu populism cu tot.
Și asta în condițiile în care în 2009 referendumul cu miză populistă era inițiat de un politician direct interesat, în timp ce referendumul de acum (cel căruia se opun) e inițiat chiar de către cetățeni.
Ce înseamnă asta? Că populismul e bun când ne convine și e nasol când nu ne convine.
Recunosc că e de înțeles să fie așa.
Dar recunosc în pozițiile astea și inconsecvența vinovată a comentatorilor la care mă refer; și minciuna: căci nu populismul îi deranjează, ci tema referendumului, chiar dacă nu o spun.
Concluziile?
Nici referendumul din 2003 nu l-a făcut pe Năstase președinte dacă a fost perceput de electorat ca dictator și corupt, nici referendumul din 2009 nu i-a salvat pe Băsescu și PDL de o înfrângere zdrobitoare în 2012 la votul popular, dacă guvernarea a fost percepută, just sau nu, ca dezastruoasă.
Așadar, nu referendumul pro-căsătorie îl va salva pe Dragnea dacă nu performează, dacă va fi considerat corupt, dictator șamd.
…
În schimb, pe comentatorii quality, Tăpălagă-gen, nu îi mai salvează nimeni de scăderea relevanței și a credibilității…