Nazismul are mai multe în comun cu viziunile progresiste despre familie decât cu cele conservatoare
de Anghel Buturugă, Facebook
Partea 1: Hitler impotriva casatoriei crestine
S-a facut si se face ceva vorbire despre cum vine Hitler inapoi pe valul referendumului. Eu zic sa lasam balivernele si sa vedem exact ce gandea respectivul despre casatorie. Si sa gasim apoi asemanarile cu tabara progresistilor.
Ce gandea cu adevarat Hitler despre casatorie putem afla din Table Talks, unde acesta isi expunea viziunea despre viata si lume apropiatilor sai.
Hitler nu suporta „prejudecatile” legate de sexul in afara casatoriei. Era un adept al casatoriei „romantice”, privilegiind drept unica motivatie a unirii atractia reciproca (angajamentul era mai putin important). Nu suporta casatoria burgheza, pe care o considera impotriva naturii. Nu era de acord cu regula catolica privind divortul. Era pentru casatorii mixte dpdv religios, chiar si rasial (cu conditia ca femeile sa nu fie…urate). Era adeptul confiscarii copiiilor din cadrul familiilor nefericite.
Hitler vorbea despre aceste lucruri in aceeasi perioada in care aplica Solutia Finala.
Intr-un cuvant, Hitler a fost un „progresist”. Conceptia sa asupra casatoriei n-are nicio legatura cu conceptia traditionala. Ideile sale asupra preeminentei statului fata de familie in privinta copiiilor supravietuiesc si astazi in Tarile Nordice, dupa cum bine stim.
HITLER’S TABLE TALK, 1941-1944 His Private Conversations, Enigma Books, 2000, p. 359
(pt primul citat de pe imagine)
O continuare: Revolutia nazista si familia
„Progresistilor” le place sa evoce nazismul referindu-se la miscarile conservatoare contemporane pro-casatorie sau pro-familie. Si fac asta in timp ce vorbesc despre post-adevar si limbaj orwellian pe care-l atribuie, desigur, tot conservatorilor.
In realitate, regimul nazist a instituit un adevarat regim revolutionar asupra familiei. Familia se afla sub controlul total al statului. Relatiile firesti intre membrii familiei erau subordonate fidelitatii supreme fata de Fuhrer. De fapt, asa cum arata Claudia Koonz in Mothers in the Fatherland: Women, the Family and Nazi Politics, nazismul a atacat si ultimele vestigii ale vietii private familiale.
Hitler considera ca „totul, inca de la prima carte de povesti a copilului, trebuie sa serveasca statului” si voia sa instituie o cu totul noua ordine sociala in care cuplul sotului si sotiei sa fie inlocuit de cuplul soldatului si al mamei sale, ambii obedienti total Fuhrer-ului.
Statul nazist construia femeia, barbatul si copilul prin politici care priveau orice aspect al vietii familiale. Aceasta etatizare a vietii de familie, dragi progresisti, nu este, nu a fost si nu va fi niciodata pe agenda unui conservator. Mai mult decat atat, prin eugenism, nazismul introducea conceptii noi care trebuiau sa primeze asupra relatiilor firesti dintre parinti si copii. Important era sa fii genetic conform.
Modelul nazist al politicilor familiei e un produs al modernitatii si al conceptiilor dominante extrem interventioniste ale secolului trecut. Acest model are multe in comun cu cele progresiste si nimic in comun cu o conceptie conservatoare asupra societatii.
Citește mai multe opinii de Anghel Buturugă
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
