Horațiu Pepine, publicist, Deutsche Welle: Câteva explicații pentru votul de duminică

Multă lume s-a întrebat după votul de duminică, 11 decembrie 2016, cum a fost posibil ca românii să gireze un partid de obicei asociat cu corupția și stagnarea. Dar Horațiu Pepine de la Deutsche Welle explică un fapt mai puțin înțeles. Redăm mai jos extrase ample din articolul său publicat la DW.com:
„…să vedem cum se explică votul de ieri [duminică]. Dreapta, în accepțiunea din ultimii 25 de ani, a suferit o prăbușire dramatică. Două partide (PDL+PNL), care împreună făceau peste 50% în 2008, au ajuns astăzi la scorul celui mai slab partid de atunci. Disproporția acestui scor e șocantă, dar nu cu totul neprevăzută.
În primul rând se dovedește încă o dată că divorțul dreptei de temele conservatoare este neproductiv. Încă de acum 10 ani, PDL manifesta o viziune liberal-progresistă, abandonând PSD-ului toate preocupările tradiționaliste. Deși nu sunt puse cu acuitatea din politica americană, temele conservatorismului social contează mult în România, atât doar că ele sunt lipsite de prestigiu intelectual. Linia modernist-lovinesciană și cea neo-marxistă, ambele virulent antiortodoxe, au dominat până acum dezbaterea intelectuală, punând temele conservatoare în inferioritate. Am arătat recent că noul PNL, în ciuda unor mesaje de semn contrar, a sfârșit prin a se afilia implicit curentului liberal-progresit prin susținerea Guvernului Cioloș, care sistase încă din prima zi finanțarea lăcașelor de cult.
În al doilea rând, dreapta plătește scump obstinația cu care s-a agățat de ideologia anticorupție în detrimentul unor programe politice consistente. Faptul că politicienii dreptei au tins să se legitimeze prin ”integritate” și ”anticorupție” mai mult decât prin politici economice și sociale le-a fost fatal. Există un electorat preocupat cu predilecție de aspectul acesta ”tehnic” al integrității, dar este vorba, în general, de un electorat restrâns, a cărui viață materială este pe deplin asigurată și pentru care miza politică stă mai mult în forma guvernării decât în conținuturile sale.
În al treilea rând, dreapta s-a așezat împotriva unui curent care străbate întreaga Europă și care favorizează suveranismul împotriva federalismului european și localismul împotriva globalizării. În România temele acestea nu sunt puse explicit, dar ele lucrează subteran și au contribuit și ele într-o oarecare măsură la victoria PSD și la înfrângerea dreptei, care a ales calea fidelității europene cu orice preț. Am citat și cu altă ocazie un studiu minuțios al Fundației Konrad Adenauer, din care reieșea că mai mult de jumătate dintre cetățenii țării (51%) apreciază că deciziile politice din România sunt puternic influențate de UE. Studiul consemnează afirmații neutre, dar nu e greu să ne dăm seama că, în contextul unei stări generale de insatisfacție față de situația economică a țării, aceste opinii au dobândit semnificația unei dezavuări. Este, dacă ne uităm la alegerile de duminică, exact scorul pe care l-au obținut PSD și ALDE împreună.
(…)
În fine, s-a remarcat pe bună dreptate că votul de duminică a avut și semnificația unui plebiscit privitor la calitatea mandatului lui Klaus Iohannis. PNL a adunat abia jumătate din voturile președintelui din primul tur în 2014! Ezitant, fără busolă, cu mesaje anticreștine aplaudate de stânga radicală, președintele a generat, se pare, un puternic curent anti-PNL.”
Citește și Scurtă meditație postelectorală de la Teodor Baconschi: Inversiunea doctrinară care nu a păcălit poporul