În 1970, Betty a încercat să o avorteze pe Sarah în Los Angeles. La acea vreme, Betty nu știa că era însărcinată cu gemeni. Un copil a fost avortat, dar, în mod miraculos, Sarah a supraviețuit. Sarah și-a iertat mama iar timp de cinci ani au călătorit în lume vorbind împreună despre durerea și suferința cauzată de avort.
Sarah își spune povestea ei:
„Acum douăzeci și nouă de ani, mama mea a decis să facă un avort. În acel moment era însărcinată cu gemeni, dar nimeni nu știa acest lucru, nici măcar doctorul ei. Micuțul meu frate și cu mine creșteam în pântecele ei… până în acea zi îngrozitoare. Înainte de avort, eram amândoi în viață. Câteva momente mai târziu, eram singură.
Este înfricoșător să mă gândesc că am fost aproape avortată. Într-un fel, în mod miraculos, am supraviețuit! Fratele meu geamăn nu a fost atât de norocos. Andrei a fost avortat și l-am pierdut pentru totdeauna.
Câteva săptămâni mai târziu, mama a fost șocată simțind că ceva se mișcă în pântecele ei. Ea avea deja cinci copii și știa ce se simte atunci când un copil lovește în pântece. Și-a dat seama imediat că era încă gravidă. S-a întors la doctor și i-a spus că este încă însărcinată … că ea a făcut o mare greșeală și că vrea să păstreze copilul.
Din acea zi, mama regretă profund avortul.
Știu că durerea este de nesuportat pentru ea în momentele în care se uită la mine și știe că l-a avortat pe fratele meu geamăn. Mama spune că Dumnezeu mi-a salvat viața. . . că mâna lui Dumnezeu m-a acoperit, m-a ascuns în pântecele ei și m-a protejat de bisturiu.După ce am supraviețuit avortului, m-am născut cu șolduri bilateral dislocate și multe alte handicapuri fizice. La nouă zile după ce m-am născut, am fost dusă la un chirurg ortoped care a aplicat câte un ghips pe fiecare dintre picioarele mele micuțe. Mama scotea aceste mulaje cu un clește în fiecare luni dimineață și să mă ducea la medic pentru a-mi pune altele noi.
La șase săptamâni mi-a fost pus primul meu ghips pe corp. Mai multe intervenții chirurgicale și imobilizări în ghips au avut loc în următorii câ
țiva ani. Din păcate, medicii mi-au spus că acum voi avea nevoie de intervenții chirurgicale la fiecare 5 ani.Astăzi, îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că am supraviețuit avortului, dar durerea continuă în familia mea. În memoria fratelui meu, Andrew, am cumpărat o piatra memorială pe care am așezat-o într-un cimitir din California de Sud. Pe ea scrie:
ANDREW James Smith, fratele geamăn al lui Sarah – în inimile noastre vei fi mereu viu – noiembrie 1970
Vă rugăm să faceți cunoscută povestea noastră, astfel încât tragedia avortului să nu mai rănească copii și familii. Toată lumea trebuie să știe adevărul despre avort. Mulțumesc. „
– Sarah Smith
– Sarah Smith
Traducere din ProLife.com
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.
