Estonia recunoaște dreptul la viață al nenăscuților, dar refuză tăierea finanțării publice pentru avort

de Hilary White

TALLINN, Estonia, 17 februarie 2014 (LifeSiteNews.com) – Guvernul estonian, prin Ministerul Afacerilor Sociale, a admis că în Constituția țării se găsesc clauze care cer guvernului să protejeze nenăscuții, dar a menționat că există un „un conflict moral irezolvabil” între dreptul la viață al nenăscuților și dreptul la avort al femeii.

Ministerul susține aceasta într-o scrisoare prin care refuză să dea curs cererilor de încetare a decontării avorturilor, în ciuda faptului că rata de avorturi în Estonia se ridică la o treime din numărul total de sarcini înregistrate.

Susținătorii campaniei pentru viață au reacționat, declarând că scrisoarea din 13 februarie primită de la Ministerul Afacerilor Sociale „definește graviditatea ca boală și avortul ca opțiune de tratament a acesteia”. Ei mai califică documentul drept un „real exemplu de viziune utilitaristă asupra lumii”, care duce la „uciderea deliberată de oameni inocenți”.

Scrisoarea arată că poziția guvernului se bazează pe „faptul că, în Constituția estoniană, dreptul la existență al femeii gravide afectează dreptului la viață, la integritate fizică și auto-realizare al fetusului”. Documentul afirmă că cele două drepturi intră în competiție, iar o „confruntare” între ele este „inevitabilă și constituie un conflict moral irezolvabil”.

Varro Vooglaid, directorul Fundației pentru Apărarea Tradiției și Familiei, a declarat: „Probabil că ministerul știe prea bine că avortul deliberat este sub orice lege internațională uciderea unui copil nenăscut”.

Scrisoarea de la minister afirmă că „terminarea sarcinii este permisă în măsura în care femeia are dreptul la auto-realizare liberă și auto-determinare”. Totuși, documentul recunoaște că articolul 19 din Constituție se referă la faptul că „orice copil nenăscut, ca viață umană, este purtător al dreptului la viață”.

„Pe de altă parte, statul are obligația, conform articolului 28, să asigure sănătatea fiecărei persoane. O măsură pentru sănătate este și accesul neîngrădit la servicii de sănătate reproductivă, care includ terminarea sarcinii în mod sigur și calitativ”, se mai spune în document.

Avortul la cerere, pentru orice motiv, este permis în Estonia până în a unsprezecea săptămână de sarcină. Fetele sub 15 ani și femeile de peste 45 de ani au dreptul să avorteze până în a douăzeci și una săptămână de sarcină, dacă se evaluează că le „este pusă în pericol” sănătatea, dacă copilul este suspectat de defecte grave fizice sau mintale sau dacă o boală sau condiție medicală a mamei poate afecta dezvoltarea acestuia.

Subsecretarul de Stat pentru Sănătate Ivi Normet, care semnează scrisoarea, adaugă că avortul la liber „înseamnă prevenirea a 1.583 de handicapuri anual”.

Eforturile de scădere a numărului de avorturi trebuie să se facă prin creșterea folosirii de contraceptive, mai spune guvernul. În prezent, 63,4% din estoniene folosesc o formă de contracepție.

Această scrisoare vine ca răspuns oficial la campania locală Some Of Us, care face parte dintr-o inițiativă europeană de a proteja viața încă de la concepție. Fundația pentru Apărarea Tradiției și Familiei a strâns prin intermediul bisericilor 5.385 de semnături pentru petiția estoniană, deși cota de acceptare în inițiativă pentru Estonia era de numai 5.000.

Aceeași fundație a mai strâns anul trecut 38.000 de semnături pentru a opri propunerea de recunoaștere a uniunilor între persoane de același sex, obținând cea mai largă susținere socială pentru o petiție din istoria țării.

Maria Madise, voluntar la fundație, a explicat pentru LifeSiteNews.com că semnăturile împotriva avortului au fost atât de puține deoarece, în Estonia, „avortul e prezent în majoritatea familiilor”. De la liberalizarea avortului, în 1955, în țară au avut loc peste 1,5 milioane de avorturi – un număr mai mare decât cel al populației țării la ora actuală (1,26 milioane), când mulți sunt afectați de asocierea lor cu avortul. Sunt doar puține persoane care nu au avut niciun avort pe conștiință.”

Estonia este și una dintre cele mai secularizate țări din lume, cu peste 66% din locuitori declarându-se „neafiliați religios”, „de alte convingeri” sau „cu convingeri religioase nespecificate”. Restul populației se împarte între Biserica Evanghelică Lutherană (13.6%), 12.8% ortodocși și 1,4% din alte culte creștine, precum metodiști, adventiști de Ziua a Șaptea, romano-catolici sau penticostali.

„Suntem o țară complet cucerită de avort”, spune Madise. „Dar homosexualitatea este considerată drept o ideologie străină agresivă și există o reacție puternică împotriva acesteia”, mai precizează ea.

Estonia este o oglindă la scară mică a căderii demografice înregistrate în toate țările post-creștine din Occident: rata de creștere a populației este de -0,66%, media de vârstă la femei de 44,3 ani și rata fertilității de 1,45 copii per femeie.

Sursă: LifeSiteNews