Cu ocazia Marșului pentru viață 2015 „Fiecare viață este un dar”, asociația Studenți pentru viață a lansat cinci concursuri. Vă prezentăm al optulea eseu din cadrul secțiunii Concurs de eseuri sau povestiri pe tema „Fiecare viață este un dar”.
Articol preluat de pe Studenți pentru viață
Autor: Mădălina Manuela Roatiș, Liceul Teoretic German ,,Johann Ettinger”, Satu Mare
Avortul nu este o soluție lipsită de remușcări și amintiri neplăcute. ,,Lovește în mamă, lovește în copil, lovește în cuplu, lovește în Dumnezeu.’’ Ce suflet ar putea să aibă cineva ca să comită indirect o crimă?
A vorbi despre avort înseamnă a ne referi, potrivit moralei ortodoxe, la cel mai mare păcat pe care îl poate săvârși cineva. Trupul mamei este, fără îndoială, cel mai sigur loc ce poate ocroti o ființă umană.
De data aceasta, responsabilitatea atârnă de femeia în cauză. Vina, însă, la rândul ei, este de mai multe feluri. În legătură cu avortul, putem aminti două feluri de culpă: culpa religios-morală și culpa criminală. Ființa umană este completă numai în momentul realizării echilibrului dintre planul fizic, psihic și sufletesc. O traumă precum avortul afectează fiecare din aceste planuri.
Când sufletul îți este greu, te apasă o astfel de decizie și te urmărește o viață acestă senzație de greutate sufletească. Durerea, sentimentul de vinovăție vor fi prezente mai mereu, indiferent de cat de „pregătită” crezi că ești sau cât de justificată a fost decizia. Dacă situația este analizată, reiese că cele mai grave efecte sunt la nivel psihologic. Fie sunt catalogate ca depresii nervoase, fie ca psihoze – ele se regăsesc în psihiatrie sub numele de sindrom post-avort. Ceea ce este de nedorit în astfel de cazuri, consecințele la nivel psihologic pot fi: tentativa de suicid (din sentimentul că nu se mai poate tolera, privi în ochi, suporta să trăiască); refuzul propriei plăceri sexuale; sentimentul de goliciune, de vid interior care, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de din viață, îți poate umbri orice zâmbet), auto-pedepsirea și auto-persecuția sau pedepsirea partenerului, uneori și a oricărei persoane din jur.
Comunicarea are un rol important în această situație. Indiferent de decizia luată, trebuie să te consulți înainte cu persoanele specializate, începând de la doctori, psihologi până la persoanele apropiate.
Întreruperea sarcinii este cauzată în principal de două motive: fie nu se dorește păstrarea fătului, fie, din motive medicale, sarcina nu poate fi păstrată. Totuși, suntem liberi să alegem. Indiferent de gravitatea problemei, există cu siguranță o soluție.
Așadar, nu există nicio justificare pentru ca o făptură să fie ucisă, fără să aibă dreptul de a se naște.
Dreptul la viață este unul din drepturile fundamentale.“Omul este om din momentul concepției. Ființa omenească este de atunci desăvârșită și unică” (Dr. Jérôme Lejeune).
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
