Cauza ascunsă a scăderii natalității este „recesiunea” globală a relațiilor

Alix Norman, jurnalistă britanică, publică în Cyprus Mail o analiză a declinului populației în Cipru. Concluzia ei este că problema nu este scăderea ratei natalității, ci schimbarea stilului de viață, în sensul că tot mai puțini oameni își întemeiază o familie, iar familia este unicul factor esențial care favorizează nașterea de copii.

Se dau bani pentru nașterea de copii, dar problema e altundeva

Guvernul vorbește despre scăderea ratei fertilității, creșterea vârstei femeilor la nașterea primului copil și creșterea speranței de viață, scrie jurnalista. Se acordă stimulente în bani cuplurilor, femeile tinere primesc subvenții pentru locuință, finanțare pentru Fertilizare In Vitro și alocații lunare pentru femeile sub 30 de ani care au născut recent.

Dar dacă acest lucru este ca și cum ai distribui benzină gratis, când adevărata problemă este că nimeni nu cumpără mașini?

În ultimii ani, guvernul a investit peste 100 de milioane de euro pentru a încuraja locuitorii insulei să aibă mai mulți copii: bani pentru copii, concediu parental prelungit, servicii de îngrijire a copiilor subvenționate.

Oamenii nu se mai implică în relații de cuplu

Dar un nou raport realizat de John Burn-Murdoch de la Financial Times indică faptul că Cipru s-ar putea să încerce să rezolve problema greșită. Problema nu este că se nasc mai puțini copii. Ci că există tot mai puține cupluri.

Mult timp, am crezut cu toții că scăderea ratei natalității – nu doar în Cipru, ci în mare parte din lumea dezvoltată – se datorează faptului că se nasc tot mai puțini copii.

În 1950, rata de fertilitate în Cipru era de 3,829: fiecare femeie de vârstă fertilă năștea aproape patru copii. La începutul mileniului, cifra s-a înjumătățit la 1,7. Iar din 2020, insula a înregistrat o scădere a ratei fertilității cu 0,6 puncte de la an la an.

Pentru a menține același număr de locuitori fără imigrație, este nevoie de o rată a fertilității de 2,1 copii pe femeie. Cipru este în prezent la 1,37. Fără o schimbare radicală, insula – la fel ca întreaga Europă – se confruntă cu o societate îmbătrânită, cu o lipsă de forță de muncă și cu o presiune tot mai mare asupra pensiilor și serviciilor sociale.

Potrivit noilor date analizate de Financial Times, problema începe de fapt înainte de copii, înainte de planificarea familială, chiar înainte ca un cuplu să decidă câți copii va avea. Problema începe cu faptul că există tot mai puține cupluri.

„Recesiunea relațiilor”, un fenomen global

Nu este doar problema Ciprului. Pe toate continentele, numărul tinerilor adulți care sunt căsătoriți sau doar coabitează este în scădere.

Financial Times numește fenomenul „recesiunea relațiilor”, o schimbare globală prin care tot mai puțini oameni formează parteneriate pe termen lung. Autorii cred că tehnologia este în mare parte de vină: telefoanele inteligente au înlocuit conversațiile față către față, aplicațiile de întâlniri încurajează nehotărârea.

În special femeile își reevaluează opțiunile. Având independență financiară și orizonturi mai largi, nu se mai mulțumesc cu relații din necesitate. Mai multe opțiuni au condus la standarde mai ridicate – și, adesea, la lipsa oricărei relații.

O schimbare a priorităților

„Nu este vorba că femeile nu doresc relații”, spune Maria Georgiou, o avocată de 34 de ani, care a ales să trăiască singură.

„Nu mai avem nevoie să ne așezăm la casa noastră, cum se spunea cândva. Eu am o slujbă bună, sunt bine educată și nu am nevoie de nimeni care să mă întrețină. Deci, dacă nu trebuie să îndur orice relație, de ce aș face-o? La cel mai mic semnal de alarmă, eu plec din relație. Iar dacă asta înseamnă fără copii, atunci așa să fie.”

Un alt motiv, notează raportul analistului de la Financial Times, este o schimbare a priorităților. Relația cu un partener de viață era cândva o piatră de hotar importantă. Acum este doar o opțiune. Carierele, călătoriile și dezvoltarea personală primează, în timp ce creșterea costului de trai și presiunile în plan profesional fac ca angajamentele în viața privată să pară mai degrabă o povară decât un obiectiv.

Mărturii de la ciprioți

„Când tatăl meu era de vârsta mea, avea deja de 10 ani slujbă cu normă întreagă și era căsătorit de doi ani”, spune Mark Pantelides, un cipriot în vârstă de 26 de ani.

„Dar eu tocmai mi-am terminat masteratul. Trebuie să-mi găsesc un loc de muncă decent, să-mi plătesc studiile și să mă stabilesc înainte de a mă gândi la o relație stabilă. Având în vedere salariile mici din Cipru și costurile de trai în continuă creștere, este nerealist să mă aștept că-mi voi permite să-mi întemeiez o familie.”

Acesta tânăr va trebui, de asemenea, să navigheze prin peisajul schimbător al relațiilor. Financial Times notează că, în timp ce femeile au adoptat independența, mulți bărbați încă se așteaptă la roluri tradiționale în familie. Prin urmare, nu este surprinzător că tot mai puțini oameni rămân împreună într-o relație stabilă de lungă durată.

Rata natalității scade odată cu cea a căsătoriilor

Iar căsătoria este esențială în acest sens. În Cipru, doar 20% din nașteri au loc în afara căsătoriei – una dintre cele mai scăzute rate din UE. În același timp, rata divorțurilor pe insulă a crescut de la 0,2 la 1.000 de persoane în 1964 la 2,6 în 2019. Dar, în timp ce căsătoria a devenit mai puțin stabilă, ideea că copiii ar trebui să provină din structuri familiale tradiționale rămâne adânc înrădăcinată – lăsând astfel și mai puține căi viabile către nașterea de copii.

„S-ar putea, în timp, să adopt”, spune cipriota Stella Lazarou, un analist financiar în vârstă de 28 de ani. „Știu că nu este o cale ușoară de urmat în Cipru, unde familia biologică este totul și femeile sunt încă presate să se căsătorească. Dar prefer să fiu singură decât să mă mulțumesc cu o persoană nepotrivită doar pentru a mă încadra în tipar.”

Această „recesiune a relațiilor” nu este doar o tendință vagă. Ea produce schimbări sociale radicale în întreaga lume. În Coreea de Sud, mișcarea 4B încurajează femeile să respingă complet întâlnirile, căsătoria, sexul și nașterea, invocând inegalitatea de gen și așteptările depășite.

În Japonia, o întreagă generație de așa-numiți „ierbivori” renunță complet la relații. Chiar și în Africa apar modele similare, pe măsură ce o mai mare conectivitate răspândește valorile liberale, sporește emanciparea femeilor și remodelează așteptările privind relațiile și căsătoria.

„Recesiunea relațiilor”, direct proporțională cu gradul de sărăcie

În toate culturile, mesajul este clar: pentru mulți, relațiile nu mai sunt un dat, sunt o alegere. Și, din ce în ce mai mult, alegerea este de a rămâne singur.

Financial Times susține că acesta nu este doar un fenomen al lumii dezvoltate, ci afectează cel mai mult populațiile sărace. Rata relațiilor de cuplu scade cel mai rapid în rândul celor cu cea mai redusă securitate financiară, ceea ce sugerează că economia joacă un rol mai important decât credem.

Iar în Cipru, unde costul vieții crește, salariile stagnează, iar locuințele sunt din ce în ce mai inaccesibile, este ușor de înțeles de ce tinerii ezita să-și asume o relație.

Dacă adăugăm așteptările culturale în schimbare, divertismentul digital (rata de utilizare a rețelelor de socializare în Cipru este printre cele mai ridicate din lume) și atracția tot mai mare a independenței, imaginea devine clară: mai puține relații, mai puțini copii și un viitor pe care niciun stimulent financiar guvernamental nu îl poate rezolva, scrie jurnalista.

Poate că guvernul cipriot ar trebui să investească mai mult în încurajarea ciprioților să se căsătorească, organizând sesiuni de speed dating, sugerează ea.