Adrian Papahagi: „România nu are nevoie nici de ideologia naționalistă, nici de agitația progresistă. Una nu o anulează pe cealaltă, ci se alimentează reciproc”
de Adrian Papahagi, Facebook.com
Trebuie amintit mereu că nazism înseamnă național-socialism, nu național-liberalism sau național-conservatorism.
Partidul lui Hitler se numea Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei, adică Partidul Muncitoresc Național-Socialist German.
Nazismul era progresism agresiv, nu conservatorism – mă rog, regresism al unei societăți creştine înspre păgânism şi colectivism, şi căderea acesteia în barbarie şi crimă.
Colectivism, progresism, utopism, voluntarism, scientism, păgânism, militarism, inginerii sociale de creare a unui om nou și a unei rase/clase unice, toate impuse prin minciună, violență și crimă – acestea sunt comune comunismului și nazismului, curente care s-au inspirat reciproc.
Comunismul este congenerul, nu opusul nazismului. Opuse nazismului şi comunismului sunt liberalismul, creştin-democrația şi conservatorismul (cu suprapunerile şi diferențele cunoscute).
Socialismul și naționalismul sunt anticamera comunismului și nazismului, ingrediente ale derutei totalitare. Ambele colectivisme (social și național) se opun personalismului creștin. La fel de utopic, antipersonalist și nivelator este globalismul ecologist și sexo-marxist de azi, care își propune o umanitate pură și nepoluantă, fără rase, sexe și clase (toate prin accentuarea paroxistică a diferențelor de rasă, sex și clasă).
De-aia îmi displac la fel de mult naționaliștii și activiștii sexo-marxiști. Singura deosebire e că sexo-marxismul e pe un val global, în timp ce naționalismul e contra-curent.
România nu are nevoie nici de ideologia naționalistă a unora, nici de agitația progresistă a celorlalți. Una nu o anulează pe cealaltă, ci ele se alimentează reciproc.
România are nevoie mai ales de administratori onești, animați de prudență conservatoare, pentru a păstra tot ce e valoros în identitatea națiunii noastre, și de atașament necondiționat pentru libertate.
Libertatea nu e nici anarhie, nici libertinaj, și are sens doar într-un sistem moral care cuprinde adevărul, demnitatea umană și responsabilitatea.