45.000 de persoane la Marșul pentru Viață de la Paris – Ludovine de La Rochère: legătura dintre avort și eutanasie
Duminică, 25 ianuarie 2015, francezii au umplut străzile Parisului. Presa de mainstream a relatat că ar fi fost „mii”, poliția a estimat numărul la 11.000, iar organizatorii la 45.000.
Deși marșul este în mod tradițional dedicat dreptului la viață al copilului nenăscut, tema marșului francez de anul acesta a fost eutanasia, deoarece, cu numai câteva zile înainte, se discutase în parlamentul francez legea referitoare la „dreptul de a muri cu demnitate”, sau „de a beneficia de o sedare profundă și continuă”, după cum se exprimă autorii proiectului de lege.
Organizatorii au argumentat că există o legătură profundă și directă între întreruperea voluntară a unei sarcini și eutanasie.
Ludovine de La Rochère, liderul mișcării pentru familia naturală La Manif Pour Tous a explicat, citată de blogul catolic Le Salon Beige:
„Viața este esența însăși a familiei, locul de solidaritate prin excelență cu toți cei care depind de alții: copii, vârstnici, persoane bolnave sau cu dizabilități… Lupta pe care eu, personal, o duc cu organizația La Manif Pour Tous le pare unora diferită de lupta pentru a conferi respect vieții. Dar în realitate, eu duc o luptă care privește însăși umanitatea noastră ca bărbați, respectiv femei, cu tot ceea ce implică aceasta pentru persoană, pentru cuplu și deci și pentru familie. Dar tocmai această demnitate inefabilă a ființei umane impune respectarea ei în identitatea sa masculină sau feminină, precum și respectarea ei de la începutul vieții (n.red. – concepție) și până la moartea naturală. Astfel, toate aceste fronturi reprezintă lupte complementare, într-un fel fațete ale aceluiași cub!
Consecințele umanității noastre bărbat-femeie sunt imense pentru fiecare dintre noi și pentru societate în ansamblu, începând de la copil, care are un tată și o mamă, care sunt de neînlocuit și ale căror roluri nu sunt interșanjabile, cu toate că unii tocmai asta și-ar dori, fără să-și dea seama că două femei nu vor putea înlocui niciodată un tată, iar doi bărbați nu vor putea înlocui niciodată o mamă. Această negare a diferenței și prin urmare și a complementarității bărbat-femeie – prin ceea ce se numește ideologia de gen – deja conduce la utilizarea femeii și la transformarea copilului într-un produs de marketing. Și prin aceasta se explică și de ce tehnicile utilizate în acest scop – reproducerea asistată medical și gestația pentru terți (n.red.: „mamele-surogat”) ne conduc la problema respectului pentru viață.
Conducătorii noștri ne confruntă cu o cultură care promite moartea: ne fac să credem că ar exista un «drept la avort» în locul «dreptului la viață» și făcându-ne chiar să credem că ar exista și «dreptul de a muri», când, în astfel de cazuri, singura modalitate de a fi alături de cei dragi o reprezintă îngrijirile paliative până la ultima suflare.”