pornografie

Ziua în care copilul meu a găsit pornografie pe telefonul lui

telefon

LifeSiteNews.com, 17 iulie 2014

Nu m-am gândit vreodată că așa ceva mi s-ar putea întâmpla. Am experiență în domeniul tehnologic, așa că sunt hipervigilentă în ceea ce privește controlul părintesc și verific frecvent căutările și istoricul site-urilor de pe dispozitivele elecronice ale copiilor mei. Scriu pentru LSN (o organizație din Marea Britanie care încearcă să creeze programe și proiecte pentru a îmbunătăți sectorul educațional) astfel că sunt mult mai conștientă decât majoritatea oamenilor despre ticăloșiile care există și despre efectele lor nocive pe care le pot avea asupra creierelor aflate în dezvoltare (ca să nu mai spunem și asupra sufletelor lor). De aceea am fost așa de surprinsă și supărată în ziua în care am descoperit că fiul meu de 10 ani s-a uitat la imagini pornografice pe iphone-ul lui.

Era prima zi a examenelor de final de an. Când a oprit autobuzul în acea dimineață, fiul meu mi-a aruncat brusc telefonul: “Hei! Am uitat, nu pot să îl țin la mine la școală în timpul săptămânii cu examene”, mi-a zis el. „Poți să-l încarci tu, te rog?”.

În momentul în care am prins telefonul, mi-am dat seama că au trecut câteva săptămâni de când i-am verificat ultima dată căutările. Cu o fată care tocea pentru examenele de final de clasa a 8-a și care se pregătea pentru absolvire, cu un băiat în clasa a 4-a care învăța frenetic pentru a obține o notă bună la geografie, după ce a dat-o în bară deja la acest obiect și cu un copil de grădiniță a cărui temă de casă la matematică consta în acel gen de activitate care îți mănâncă o oră din noapte (Pune piciorul tău pe o foaie. Trasează conturul și apoi decupează. Folosește ce ai decupat pentru a măsura fiecare cameră din casă), am uitat pur și simplu de control.

Chiar simțeam că nu am niciun motiv de îngrijorare – căutările anterioare mi-au arătat lucruri de genul: “care este cea mai rea băutură din lume”, “de ce sunt pârțurile așa grozave” și “nava uriașă din Star Trek în beznă”. El e un băiat care roșește la simpla mențiune a fetei pe care o place și care, eram destul de sigură că ar fi leșinat dacă acea fată l-ar fi luat de mână. Așa că, mă așteptam să găsesc o portiță spre o minte inocentă a unui băiat de 10 ani pasionat de tehnologie și cu afinitate pentru păcăleli.

Ce am găsit era cu mult mai întunecat. Când am văzut istoricul, mi s-au înmuiat picioarele. Termenii căutați mi-au spus povestea în totalitate, fraze întrerupte – majoritatea frazelor nu le pot reproduce aici pentru că erau prea explicite.

Totul a început destul de inocent – aparent a căutat lenjerie pentru Minecraft, probabil pentru că i s-a părut hilar ca Steve să umble în chiloți. Această căutare inofensivă a adus în mod evident și alte rezultate tangențiale pe care el nu era pregătit să le vadă așa că termenii căutați au ajuns într-o direcție îngrijorătoare. “Oameni dezbrăcați”. “Bărbați dezbrăcați”. “Băieți dezbracați”. “Ce înseamnă gay?”. Istoria căutărilor mi-a arătat lucruri și mai rele – termenii căutați l-au dus în mod firesc spre fundătura internetului – incluzând un film porno care m-a traumatizat doar prin faptul că i-am citit titlul. N-am avut puterea să îl vizionez, dar știind că probabil băiețelul meu l-a văzut, m-am simțit extraordinar de rău.

Inima mea a fost zdrobită când m-am gândit la ce fel de lucruri i-au trecut prin mintea lui tânără și inocentă. Totul a început cu o căutare inofensivă, iar curiozitatea l-a mânat mai departe. Din nefericire, l-a dus în locuri unde el n-ar fi vrut și care l-a lăsat plin de întrebări despre propria sexualitate doar pentru că a dat peste niște poze cu oameni dezbrăcați pe internet.

Când a venit acasă, l-am așezat pe un scaun și i-am spus, delicat ce am găsit. Instantaneu, a izbucnit în lacrimi și a plâns în hohote așa cum nu l-am mai văzut plângând de când era așa de mic încât se cățăra pentru a ajunge în poalele mele. La 1,5 metri și la 35 de kilograme, a sta în poalele mamei nu era o opțiune, așa că l-am strâns în brațe și l-am ținut până s-a calmat pentru a putea vorbi. Ceea ce mi-a mărturisit, mi-a zdrobit din nou inima.

“Nu știu unde mă gândeam”, a zis el prin printre oftături. “Mi-aș dori să nu fi văzut acele lucruri vreodată. Nu mi le pot scoate din minte. Nu știu ce să fac.”

Am stat mult de vorbă. I-am spus că ce a văzut el nu este ceva normal, că asta nu este adevărata sexualitate. I-am explicat pentru prima dată, în termeni expliciți, dar potriviți, ce este sexul și care este rolul lui și că Dumnezeu vrea ca sexul să se întâmple în cadrul căsătoriei pentru ca toți copiii care rezultă în urma sexului să poată avea și mamă și tată pentru a-i iubi și a-i crește. L-am întrebat dacă el crede că este gay. Mi-a răspuns că nu știe. I-am evidențiat că având în vedere faptul că i-au plăcut mai multe fete de-a lungul timpului, nu are cum să fie gay. I-am spus că este normal să aibă curiozități despre corpul omenesc și despre sex dar, dacă vreodată are vreo nelămurire despre acestea, el trebuie să mă întrebe fie pe mine, fie pe tatăl lui și nu pe Google.

M-a rugat insistent să nu-i povestesc tatălui despre cele întâmplate – era sigur că s-ar supăra pe el. I-am promis că n-o să-i spun. (Soțul meu a avut propria lui luptă cu pornografia în trecut și știam că el, mai mult că oricare alt om, ar înțelege, dar ar avea și putea cu convingere să spună cât de dăunătoare poate fi pornografia. După ceva timp, au făcut și ei o plimbare și au vorbit îndelung. Se pare că a fost de folos.)

I-am spus că nu e în bucluc, dar că îi iau telefonul până îl putem configura pentru a-l proteja să nu mai vadă acele imagini vreodată.

El are un iphone 4S care avea ca sistem de operare iOS6, iar noi i l-am schimbat cu iOS7 care poate bloca anumite căutări. I-am instalat și un program care îmi trimite rapoarte zilnice despre fiecare site pe care îl vizitează și am verificat ca și laptopul lui să fie la fel de sigur. (Surprinzător, laptopul nu s-a dovedit a fi o problemă – se pare că e mult mai ușor să controlăm ce siteuri accesează de pe laptop decât ce accesează de pe telefon.)

În cele din urmă, i-am spus fiului meu că, cel puțin deocamdată, îi cer să fiu ori eu, ori soțul meu lângă el atunci când se conectează la un dispozitiv cu acces la internet, doar pentru a avea grijă de el și a ne asigura că este în siguranță. Spre surprinderea mea, a fost perfect de acord, a părut chiar liniștit.

Ultimul lucru pe care l-am făcut a fost să-i înmânez o copie a cărții Corpul băiatului. I-am explicat că organismul său și simțurile lui sunt pe cale de a se schimba radical și că această carte l-ar ajuta să știe la ce să se aștepte. I-am zis că am putea citi împreună sau că poate citi și singur dar că, voi fi mereu la dispoziția lui pentru a-i răspunde la orice întrebare despre sex sau despre sentimentele sale și că mereu îi voi spune adevărul așa că nu va fi nicio problemă dacă întreabă așa ceva.

Au trecut ceva mai mult de două luni și totul este bine. Și-a recăpătat treptat accesul la dizpozitivele electronice, cu toate că încă îi cer să fie într-o zonă publică atunci când le folosește. Mă îndoiesc că va mai căuta imagini cu oameni dezbrăcați pentru o lungă, lungă perioadă de timp.

Asta nu înseamnă că nu îl voi mai supraveghea îndeaproape. Mi-am învățat lecția.

O bună introducere pentru a-i proteja pe copii de mediul online: “How to Childproof the Internet”

Notă: Abby Moore este un pseudonim pentru a păstra anonimatul familiei ei.

Traducere: Mihaela Bîrsan

foto: http://www.freedigitalphotos.net

********************************************************************************************************

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viață din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieți pe adresa provalorimedia@gmail.com

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.

În măsura posibilităților dumneavoastră, vă rugăm să sprijiniți financiar acest sait.

 

 


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l

mai jos în caseta „Lasă un răspuns”


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button