Studiu: Surprinzătoarele beneficii pe care le aduc mamele casnice

casnică

de Joanna Roughton, MercatorNet.com

Mamele sunt adevăratul liant care ţine societatea laolaltă. Ele organizează, ele se oferă în mod voluntar să facă ceva, ele educă. Şi, când nu sunt prin preajmă, remarci imediat lipsa lor.

Dar, cel mai puternic (şi dureros) argument legat de mamele casnice se referă la copiii acestora. În ultimii ani, în Marea Britanie, dezbaterea a încetat. Prin taxele pentru securitatea socială, guvernele au făcut ca femeilor să le fie tot mai greu să absenteze de la locul de muncă pentru a-şi creşte copiii.

Guvernul britanic preferă să încurajeze crearea unei armate de dădace şi angajate în creşe (pe care le poate, printre altele, nu numai recruta, dar şi manipula).

Unele dintre aceste femei fac o muncă de bună calitate. Altele, poate majoritatea, sunt tinere femei cu perspective limitate. Autorităţile recunosc acest lucru. Acesta este unul din motivele pentru care îngrijirea copiilor preşcolari este din ce în ce mai mult obiectul unei programe foarte bine stabilite.

Poate că legiuitorii au decis că societatea este mai bine deservită de femei inteligente care intră în câmpul muncii, mai degrabă decât cele care stau acasă pentru a creşte copii, dar, uneori, planurile le sunt năruite.

Cea mai recentă provocare pentru curentul predominant provine, nu pentru prima dată, din Scandinavia – o parte a lumii unde, cu toate asociaţiile de dădace susţinute de stat, este încă posibil să pui la îndoială moralitatea şi superioritatea practică a unei mame angajate în câmpul muncii, fără să fii etichetat drept retrograd.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Stavanger au prelucrat o mulțime de date pentru a studia impactul unui părinte casnic asupra capacităţii de învăţare a copiilor. Cadrul acestui studiu este legea pe care guvernul norvegian a introdus-o în 1998, prin care a sporit cuantumul stimulentelor pentru creșterea copilului astfel încât părinţii să stea acasă cu cei mici, dar numai până la vârsta de trei ani.

Ceea ce studiul din 2013 a descoperit este o neaşteptată consecinţă a acestei politici. Este greu de măsurat dacă prezenţa permanentă a unei mame poate face un bebeluş mai inteligent, dar, cu siguranţă, o mamă casnică nu-l ajută doar pe copilul abia născut.

Prezenţa sa constantă îmbunătăţeşte calitatea vieţii, atât în cadrul, cât şi în afara casei, pentru vecini, soţi, bunici şi, bineînţeles, pentru copiii mai mari. Iar în ceea ce priveşte copiii mai mari, ne aflăm pe un teren care poate fi măsurat, pentru că aceşti copii dau examene.

Prin urmare, care este impactul unei mame casnice pentru adolescenţii care dau examene? Ghiciţi? Este pozitiv. Şi acesta este chiar demonstrabil. Politica norvegiană nu a avut intenţia să impulsioneze acest fenomen.  Ea îşi are originile în Teoria Ataşamentului, în teama că ruperea legăturii dintre un părinte şi micul copilaş ar fi dăunătoare pentru copil.

Dar, se pare că adevăratul beneficiu s-a dovedit a fi pentru copiii mai mari.

Pentru mame, şi eu sunt una dintre ele, care simţeau în mod intuitiv că prezenţa noastră este necesară copiilor în special în perioada şcolară, aceste constatări reprezintă o revelaţie. Ele ne susțin convingerea că a fi o mamă casnică nu este o situaţie tranzitorie – nu este ceva ce facem doar până când copiii încep şcoala. Nu toate mamele privesc acest lucru ca pe o vocaţie. Unele sunt nerăbdătoare să-și reia cariera cu prima ocazie. Multe consideră începutul şcolii pentru copil drept momentul în care trebuie să se „reîntoarcă la normalitate”.

Dar, aşa cum ne reaminteşte studiul norvegian, ceea ce este „normal” nu are nicio importanță. Ceea ce contează este ceea ce dă rezultate pozitive. Şi acum avem dovada clară că ceea ce funcţionează pentru copii – nu numai cât încă învață să facă primii pași, dar pe întreaga durată a copilăriei – este prezenţa permanentă a unui părinte acasă.

Joanna Roughton este director pentru relaţiile cu media pentru Home Renaissance Foundation (HRF) din Londra şi editor a blogului BeHome aparţinând HRF.

Traducere: Oana Dumitru

********************************************************************************************************

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.

În măsura posibilităților dumneavoastră, vă rugăm să sprijiniți financiar acest sait.

, , , ,

No comments yet.

Lasă un răspuns