familie

Maria Smicală la carceră, Mihai fugit din centrul de copii de teama represaliilor, după ce România refuză repatrierea lor și a mamei lor, Camelia Smicală

După ce Camelia Smicală a cerut repatrierea în România împreună cu copiii ei, ținuți împotriva voinței lor în centre de minori din Finlanda, Ministerul Afacerilor Externe a răspuns că nu poate acorda azil în Ambasada României unui cetățean român sau comunitar, această măsură fiind aplicabilă doar cetățenilor non-U.E. sau apatrizilor.

În urma acestei acțiuni, Serviciile Sociale Finlandeze au anunțat-o pe Camelia Smicală că nu i se va mai permite să-și vadă copiii sau să ia legătura cu aceștia. Maria este ținută drept pedeapsă la carceră, refuzându-i-se dreptul de a se adresa avocatului, iar Mihai a fugit la un prieten necunoscut. 

Redăm în continuare comunicatul publicat de Ministerul Afacerilor Externe pe pagina web a acestei instituții, precum și poziția Cameliei Smicală cu privire la cele întâmplate.

Comunicatul MAE

„În cursul zilei de astăzi, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca ambasadorul României la Helsinki să o contacteze de urgență pe doamna Jalaskoski și să o invite la o discuție, la sediul misiunii diplomatice, pentru a clarifica solicitările sale și posibilitățile de asistență consulară, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. MAE precizează, totodată, că ambasadorul României o contactase deja telefonic pe doamna Jalaskoski, în cursul zilei, pentru a transmite disponibilitatea de a continua discuțiile cu privire la situația acesteia.

Astfel, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a contactat-o telefonic pe doamna Jalaskoski și a invitat-o la sediul misiunii pentru o discuție clarificatoare. În cadrul conversației telefonice, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a reiterat întreaga deschidere a Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv a misiunii diplomatice de a continua dialogul, asistența consulară și demersurile în beneficiul doamnei Jalaskoski și a celor doi minori, cetățeni români, cu respectarea dreptului internațional și european și a legislației statului de reședință.
Doamna Jalaskoski a refuzat invitația, condiționând derularea discuției în sediul Ambasadei de acceptarea solicitării sale de acordare de azil în Ambasadă.

Ținând cont de cele de mai sus, și având în vedere solicitarea doamnei Jalaskoski de acordare de către statul român a azilului, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

  • Azilul este o formă de protecție acordată de către un stat pe teritoriul său (deci nu în interiorul unei Ambasade, al cărei teritoriu, în dreptul diplomatic actual nu este echivalent cu teritoriul statului de care aparține) unei persoane având cetățenia unui alt stat sau unui apatrid și vizează protejarea persoanei în cauză în situațiile în care viața, integritatea fizică sau libertatea acesteia ar fi amenințate pe motivul apartenenței la o rasă, religie, naționalitate, la un anumit grup social sau pentru opinii politice;
  • Întrucât doamna Camelia Jalaskoski este cetățean român, această formă de protecție nu este aplicabilă în cazul său;
  • Conceptul de azil nu poate fi invocat în relația dintre statele membre ale Uniunii Europene, având în vedere că Uniunea Europeană plasează protejarea drepturilor fundamentale printre valorile sale. Norma UE în materie, respectiv  Regulamentul (UE) nr. 604/2013, se referă exclusiv la cererile formulate de cetățeni ai unui stat terț (stat non-membru UE) sau de apatrizi.

De asemenea, ambasadorul României la Helsinki a exprimat întreaga disponibilitate a Ambasadei României la Helsinki de a prelua cererile de eliberare a unor documente de călătorie pentru cei doi minori, după prezentarea documentelor necesare și cu îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege.

MAE menționează că situația doamnei Camelia Jalaskoski și a celor doi copii minori ai acesteia se află în mod constant în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și a Ambasadei României la Helsinki, care a întreprins, încă din anul 2016, multiple demersuri de asistență consulară pe lângă serviciile locale de protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente, Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități centrale finlandeze.”

Poziția Cameliei Smicală

Camelia Smicală, medicul român ai cărei copii au fost luați de statul finlandez și apoi separați între ei, a anunțat pe Facebook:

„Am fost până în fața ambasadei. Ambasadorul a spus că nu ne poate găzdui în ambasadă dar că mă invită la discuții. Bănuiesc că a anunțat poliția, care ne-ar fi așteptat la poarta ambasadei. Socialul a sunat și a spus ca din acest moment nu mai vad și nu voi mai vorbi cu copiii vreodată. Maria este la carceră și nu are voie să vorbească măcar cu avocatul ei. Mă acuză iar că aș fi vrut sa fur copiii, pentru faptul că am cerut ajutorul României. Copiii cer sa fie duși în România, deci, chiar și dacă ar fi fost adevărat, nu ar fi fost vorba despre răpire. Aș fi avut milioane de posibilități să fur copiii dacă aș fi dorit. Nu am dorit asta.
Pentru siguranța lui Mihai, el s-a dus la un prieten (nu știu unde), iar eu sunt terminată. Repet, Maria este la carceră, fără a avea dreptul de a vorbi măcar cu avocatul ei. Poliția finlandeză ne vânează.”

Platforma Civică ÎMPREUNĂ a lansat un apel la mobilizare cetățenească în apărarea drepturilor Cameliei Smicală și a copiilor ei, pe care statul român refuză să le apere.

Avocatul Ana-Corina Săcrieru contrazice autoritățile române, explicând că de fapt acestea refuză să aplice legea.

Poziția exprimată de av. Ana-Corina Săcrieru

„Adevarul juridic față de comunicatul lung al MAE in cazul dnei Cameilei Smicală si minorilor care ieri au cerut protecție și gazduire în interiorul Ambasadei, iar de mai bine de doi ani cer repatrierea :

Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 248/2005, cetățenilor români le este garantat dreptul de a reveni oricând în țară. Nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situație, unui cetățean român să se reîntoarcă pe teritoriul României.

Potrivit Regulamentului CE 2201/2003, punctele 12 și 13 din preambul, interesul superior al copilului este acela care dictează competențele, iar competența generală stabilită de art. 8 din același Regulament se referă doar la reședința obișnuită a copilului, și nu la aceea forțată cum este cazul celor doi minori care sunt închiși în centre de copii, având reședința forțată și nu obișnuită în Finlanda.

Potrivit art. 12, 13, 14 și 15 din Convenția privind drepturile copilului, copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, are dreptul de a fi ascultat, iar cei doi minori în vârstă de 13 si respectiv 12 ani exact acest lucru îl solicită, să se ţină cont de voinţa, opinia şi cuvântul lor, de solicitarea expresă de a se stabili domiciliul în România.

Aceasta cu atât mai mult cu cât nu li s-a încuviințat ascultarea de către un judecător pe teritoriul țării unde sunt ținuți impotriva vointei lor, in centre, separați de mama lor, răspunsurile Ministerului de Justiție din Finlanda fiind exclusive în sensul că numai Primăria din Tampere are competență să dispună orice măsură în ceea ce îi privește.

S-a ajuns astfel la încălcarea gravă a Convenției privind drepturile copilului, atât în ceea ce privește art. 9, cât și art. 12, 13, 14, și 15 din Convenție, dar și punctul 19 din preambulul Regulamentului 2201/2003, referitor la rolul important acordat de Regulament ascultării copilului, ascultare care nu doar că nu contravine în cazul lor procedurilor naționale de la domiciliul lor legal din România, dar este și în concordanță cu acestea, respectiv art. 29 alin 1 și 2 din Legea 272/2004 conform cărora copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește. În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, in cazul reglementării finlandeze, vârsta fiind de 12 ani.

Subliniem faptul că cei doi minori au și cetățenie română cu domiciliul legal în Piatra Neamț și tot ce solicita de atâta timp este revenirea in țară, tot ce au solicitat ieri a fost protecția statului român – adică statul lor de cetățenie – față de situația extrem de gravă în care s-a ajuns, Maria fiind practic izolată și interzicandu-i-se inclusiv contactarea propriului avocat.

Cei doi minori: „Astfel, deși din 2015 până în prezent si noi si mama noastră am făcut nenumărate cereri de a ni se permite să ne întoarcem in Romania si de a fi eliberați din centrele in care suntem ținuți forțat, statul finlandez refuză să ia vreo măsură in privința noastră, neexistând nicio singură hotărâre judecătorească prin care să se dispună plasamentul nostru in aceste centre in care suntem ținuți forțat, ci, dimpotrivă, există o hotărâre judecătorească – ultima – din 15.06.2016 care ne stabilește domiciliul la mamă (in sensul că anulează măsura anterior luată, rămânând in vigoare prima hotărâre, respectiv aceea de a locui cu mama noastră).

Cu alte cuvinte, noi nu avem reședința obișnuită în Finlanda pentru că, a fi închiși cu forța împotriva voinței noastre într-o reședință, nu reprezintă reședință obișnuită in sensul Regulamentului 2201/2003.

Noi, toți cei patru reclamanți (copiii și bunicii Radu și Lucia Smicală- n.n.), am solicitat constant din 2015 până in prezent repatrierea noastră a copiilor pentru a putea locui cu noi, bunicii. Această situație rezultă din toate cererile publice anexate. Subliniem că mama celor doi reclamanți minori, pârâta Jalaskoski Mihaela Camelia este cea care ne îngrijește in prezent in măsura in care i se permite acest lucru, fiind cea de care suntem atașați, în special pentru că ne-a salvat viața de nenumărate ori din vătămările fizice grave la care ne-a supus tatăl nostru.”

Aceasta au cerut cei doi copii, mama și bunicii lor, constant autoritatilor române, iar ieri, 15 Noiembrie 2019, în plus față de această situatie a intervenit abuzul teribil exercitat asupra lor prin izolarea Mariei atât de ei cât si de orice legătură cu avocatul ei din Finlanda.

Potrivit art. 3 lit. b din Legea 272/2004, minorii fiind cetățeni români, ținuți forțat în străinătate, împotriva voinței lor, beneficiază de dispozițiile acestei legi, la fel cum beneficiază de toate celelalte dispoziții legale mai sus enunțate, iar potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 248/2005, cetățenilor români le este garantat dreptul de a reveni oricând în țară. Nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situație, unui cetățean român să se reîntoarcă pe teritoriul României.

Acesta este adevarul juridic.”

PS Macarie: Cum să ne rugăm pentru Camelia-Mihaela Smicală și copiii ei, Maria-Alexandra și Johan-Mihail

Dep. Matei Dobrovie despre cazul Smicală: „Finlanda a încălcat Convenția ONU privind drepturile copiilor și legislația proprie”

Cătălin Ivan, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis: „Rezolvați astăzi situația Cameliei și a copiilor săi! Dovediți că puteți fi măcar o zi Președinte pentru Români!”


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l mai jos în caseta „Lasă un răspuns”.


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Taguri

3 Comments

  1. Oameni buni faceti ceva pentru aceste suflete!!!!!!Nu se poate sa ignoram ce cosmar traiesc acesti copii si mama lor!!!!Alo Ministerul de externe aude????

  2. Fetelor, nu va mai maritati cu tot soiul de idioti straini cu staif si bani, ca nu stiti ce aduce viitorul. Macar in Romania, de bine de rau e altfel si te descurci, dar in straini…? Esti tentata de bani, de conditii, de civilizatie, dar daca dai de unul de-asta nu-ti mai trebuie nimic.

  3. Dar familia lui Camelia si cu ea impreuna , nu pot da statul finlandez in judecata la Curtea Europeana ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button
Close