Un actor de filme porno gay s-a convertit la creștinism în urma unei experiențe terifiante / Mărturii ale unor foști homosexuali și lesbiene (7)

Notă: Un amplu interviu cuJoseph Sciambra apare la sfârșitul articolului.

Napa, California, 02 octombrie 2013 (LifeSiteNews.com) – Joseph Sciambra, un bărbat de 44 de ani, va fi primul care îți va relata despre dragostea lui statornică pentru homosexuali, dar tot el va fi primul care să-ți spună că, deși cuvântul „gay” se mai traduce și prin „vesel”, fericirea adevărată nu poate fi găsită în stilul de viață „gay”.

Fostul actor porno gay își descrie propria călătorie, ce începe în anii ’90 și are loc în cele mai întunecate tenebre ale lumii interlope gay din districtul Castro, San Francisco, ca fiind „Înghițit de Satana”– titlul noii sale cărți, în care povestește detaliat experiențele prin care a trecut.

Joseph, care a părăsit scena gay cu treisprezece ani în urmă, după o convertire la credința catolică, povestește cum căutarea dragostei și a acceptării prin intermediul sexului a început prin pornografie. Într-o zi, la vârsta de opt ani, a răsfoit cu naivitate o revistă porno lăsată de un frate mai mare. Aceasta a fost urmată apoi de alte reviste, de data aceasta cu un conținut mult mai explicit. Pasul următor a fost masturbarea și nevoia de a face cu alții ceea ce a văzut în reviste.

Joseph povestește că ceea ce dorea cu ardoare să experimenteze era o nirvana sexuală profundă și satisfăcătoare. El a început acest lucru prin extinderea escapadelor sale sexuale. Noi experiențe sexuale, cu parteneri noi, erau singurii stimuli care păreau să-i ofere pasiunea căutată, ceea ce el numea „happy-place”, și pe care îl căuta cu disperare. Bordelurile și prostituatele au devenit parte din rutina lui sexuală.

Plictisindu-se de revistele porno cu femei, Joseph s-a mutat la cele gay. Apoi, și-a dat seama că trebuie să fie împreună cu alți homosexuali pentru a-și putea satisface dorințele sexuale aflate în continuă creștere.

Homosexuali mai în vârstă l-au inițiat în sexul gay pe tânărul Joseph de 19 ani. El a început să viziteze băile publice și locurile unde puteau fi vizionate filmele pentru adulți, locuri folosite de persoanele gay pentru partide de sex anonim. În căutarea lui pentru aflarea dragostei și companisiunii, Joseph s-a cufundat adânc în lumea gay. Însă ceea ce el căuta cu disperare îi scăpa de fiecare dată.

Așa-numitele cabine „glory-hole booths” (un loc pentru sex oral anonim) i-au oferit următoarea formă de emoție. Într-unul din aceste locuri, Josep spune că i s-a dăruit Satanei care i s-a prezentat sub forma unei guri căscate ce avea o limbă lungă ca de șarpe. Din acel moment Joseph a început să audă voci in capul lui.

În căutare de noi stimuli, Joseph devine actor amator de filme porno și escortă.

În cele din urmă Joseph și-a continuat călătoria în temnițele întunecate ale sadomasochismului. Aici el a provocat și a primit durere sexualizată și tortură. Aceastea includeau practici oribile, prea grafice pentru a fi descrise aici. Cea mai mare parte a acestor acte a fost filmată pentru industria porno gay. Nirvana sexuală pentru Joseph putea fi obținută acum doar prin violență, subjugare și agresiune.

La vârsta de aproape 30 de ani, Joseph spune că tot ceea ce avea în interiorul lui era ură: ură pentru alți bărbați, ură pentru viața sa și ură pentru întreaga lume. Până atunci făcuse deja sex cu o mie de bărbați și experimentase tot ceea ce era mai înspăimântătoar și mai hidos din punct de verede sexual.

Însă, una dintre acele orgii diabolice a fost atât de violentă încât Joseph a ajuns în spital. Acolo a avut o experiență în apropierea morții în care a văzut cum sufletul său cobora într-o gură deschisă ce saliva, despre care a știut că este iadul.

Dar mama lui Joseph, o femeie catolică, a fost la căpătâiul lui, rugându-se neîncetat. Frica a pus stăpânire pe inima lui și nu a vrut să intre în acea gură veșnică, ce se deschisese pentru a-l primi din cauza vieții sale pline de păcate. El spune că în acel moment a implorat ajutorul lui Dumnezeu și eliberarea, imediat simțind cum revine în corpul său.

Joseph a început să redescopere credința catolică pe care o părăsise din copilărie iar prin spovedanie a primit iertarea lui Dumnezeu pentru anii plini de păcate. Demonii au fost alungați printr-un ritual de exorcizare efectuat de către un preot catolic. El spune că a găsit puterea să-și continue călătoria spre credință primind frecvent Euharistia la Liturghie, și a găsit ajutor și mângâiere de la Maica Domnului.

Joseph admite că încă se mai luptă cu atracția față de alți bărbați și cu ispita de a se masturba, dar spune că a ajuns să știe că dragostea, acceptarea și pacea, pe care cu disperare le-a căutat în sexul cu alți bărbați, Iisus i le dă acum din abundență printr-o viață spirituală.

Pentru Joseph, atracția față de persoanele de același sex este o cruce pe care Dumnezeu a dat-o anumitor persoane să o poarte pentru răscumpărarea lumii. Acum, având un magazin cu obiecte religioase catolice în Napa, California, el spune că are o bucurie autentică în ducerea acestei cruci. Prin unirea suferințele sale cu cele ale lui Iisus, crede că ajută la salvarea prietenilor lui gay de la o soartă diabolică de care el de abia a scăpat.

Potrivit lui, mulți bărbați gay au venit la el, povestindu-i despre nefericirea lor și experiențele avute, similare cu ale lui, ca urmare a stilului de viață gay. Joseph spune că în primul rând el le vorbește despre dragostea lui pentru ei, apoi despre modul în care întâlnirea sa cu Dumnezeu și acceptarea dragostei Lui l-au salvat de la a fi „înghițit de Satana”. El le spune că extazul sexual gay este de moment și amăgitor, dar dragostea lui Dumnezeu este de lungă durată, satisfăcătoare, și la fel de reală.

Joseph a împărtășit LifeSiteNews.com (LSN) experiența sa legată de stilul de viață gay, la care fac referire subiectele fierbinți și de actualitate cu privire la homosexualitate.

LSN: În cartea ta „Înghițit de Satana”, spui că revista Playboy a fost poarta de acces către iad, iar pornografia te-a dus spre homosexualitate. Din punctul tău de vedere, care este logica din spatele acestui proces?

Joseph Sciambra: Copiii, în special băieții, sunt curioși în mod natural cu privire la sexul opus și la sex, în general. Înainte de a fi văzut o revistă pornografică îmi făcusem deja o idee despre sexualitatea feminină prin intermediul spectacolelor populare TV ale timpului, cum ar fi: „Îngerii lui Charlie” sau „Three’s Company”. Când am avut ocazia de a vedea femei goale în Playboy sau Penthouse, nu am ezitat. La urma urmelor, mulți dintre părinții prietenilor mei colecționau Playboy, așa cum făcea și fratele meu mai mare, astfel încât am văzut acest lucru ca pe un fel de ritual de trecere spre masculinitate. A privi pornografie te făcea cumva bărbat.

După această primă introducere în pornografie, ești prins. Apare apoi dorința pentru mai multă pornografie și, de asemenea, mai diversificată. De exemplu: modele diferite de sex feminin, mai mult material explicit, deoarece formele mai puțin explicite (soft-core) de pornografie nu te mai excită. Este un ciclu de dependență care reflectă de multe ori abuzul de alcool și droguri. Când această expunerea la pornografie are loc în copilărie, mintea devine dependentă de un flux constant de stimuli vizuali. Mai târziu, la maturitate, ideea de a fi doar cu o singură femeie te face să te simți dezamăgit datorită dependenței de pornografie.

LSN: Experiența ta legată de homosexualitate este absolut terifiantă, mai ales atunci când povestești despre anumite acte sexuale la care ai fost obligat și la care i-ai forțat apoi și tu pe alții. Ceea ce ai relatat legat de experiența ta pare destul de străin de presiunea politică ce se face pentru impunerea „căsătoriei” gay. Din experiența ta de zece ani pe scena gay, începând cu perioada anilor ‘90, ce crezi că se află cu adevărat în spatele acestei presiuni pentru impunerea „căsătoriei” gay?

Sciambra: În esență, cred că presiunea care se face pentru a impune „căsătoria” gay este un șiretlic politic, care este băgat pe gâtul comunității gay de către democrați și unele persoane din elita mișcării gay. Întorcându-ne la începutul anilor 90, am văzut că același lucru se întâmpla cu politica DADT (Don’t ask, Don’t tell– Nu întreba, Nu spune) în armată, prin care comunitatea gay era obligată să își ascundă orientarea sexuală. Ea a devenit politica slogan, chiar dacă această politică a afectat relativ foarte puțini bărbați homosexuali sau femei lesbiene.

Acum, conceptul de „căsătorie” gay a fost unit cu succes cu cel de egalitate pentru homosexuali. Acest lucru creează o dinamică în care toți homosexualii se simt obligați să sprijine căsătoria gay, chiar dacă nu au niciun interes pentru o astfel „căsătorie” ei înșiși, ci doar pentru că are de a face cu mișcarea de eliberare a mișcării homosexuale. Ideea acestei mișări este de a crea în mod inevitabil în mintea fiecărei persone gay a unui fel de ușurare, pentru că fiecare persoană gay, după ce a îmbrățișat homosexualitatea sa, ajunge la acel final, când după multă suferință, persecuție și luptă, nu găsește de fapt pacea căutată, ci are parte doar de o decepție.

LSN: Bazat pe ceea ce relatați în cartea dvs. despre relațiile homosexuale, se pare că mass-media a prezentat Americii o versiune curățată a stilului de viață gay, așa cum poate fi văzută într-un film ca „Brokeback Mountain”, care glorifică o relație homosexuală între doi cowboy. Ce ați spune pentru a trezi oamenii la realitatea a ceea ce homosexualitatea este de fapt? Cum ați trage perdeaua de pe ochii oamenilor?

Sciambra: Deoarece mass-media colaborează cu cei din elita gay, poporului american i-a fost prezentată o imagine foarte distorsionată și neadevărată despre stilul de viață homosexual. La un moment dat, am crezut și eu în asta, deși imaginile folosite pe când eram copil erau foarte diferite de cele de acum. La acea vreme, formațiile Village People și The Castro din San Francisco erau prezentate ca o mare petrecere.

De când am pășit în acest stil de viață, starea de spirit s-a schimbat în momentul în care a apărut SIDA. A trebuit să privesc cum frumoșii tineri de peste tot din Statele Unite care ajungeau în San Francisco în căutarea unui loc sigur în care să fie acceptați, au murit din cauza bolii. A fost sfâșietor. Dar, în anii ‘90, ca de obicei, lucrurile au început să se întoarcă la afaceri, iar pornografia gay a devenit o marfă fierbinte și astfel o nouă generație de băieți a fost atrasă spre moarte prin promisiunea plăcerii fără risc.

Prin cartea mea, intenția nu a fost de a-i dezgusta pur și simplu pe oameni, ci de a le arăta o parte semnificativă a stilului de viață homosexual, care este foarte rar investigată. Ultima explorare făcută serios a fost, probabil, realizată de atât de calomniatul film „Cruising”, regizat de William Friedkin. Dar filmul a avut dreptate. Pentru că, deși, barbații gay poate că într-o zi vor deveni stabili și vor încerca monogamia, marea majoritate, în prealabil, au trebuit să călătorească printr-o întindere nesfârșită de perversitate și promiscuitate. Și asta deoarece orice tânăr, care intră în acest stil de viață, este rapid luat în primire de către o trupă de oameni mai în vârsă, dornici de a exploata noii recruți. Aceasta te pregătește pentru o viață de amărăciune și dezamăgire. Unii supraviețuiesc și merg mai departe, alții nu. Dar toți rămân deteriorați și neîncrezători.

Tu ai văzut foarte bine și ai realizat că stilul de viață homosexual a fost „curățat” de către mass-media. Împotriva acestui lucru am vrut să lupt scriind această carte, pentru a arăta cât de urât și murdar este stilul de viață gay dar, în același timp, pentru a arăta modul trist și tragic în care, în cele din urmă, pare să se încheie totul, pentru aproape toți cei implicați în ea. Am vrut, mai ales, să ajung prin aceată carte la părinții moderni care sunt atât de dispuși să ofere copiilor lor această oroare – pentru a le explica ceea ce îi așteaptă pe copiii lor și să dau, de asemenea, puțină demnitate celor care au căzut fără vina lor în aceast stil de viață.

LSN: Creștinii care vorbesc împotriva homosexualității sunt acuzați de bigotism și homofobie. Astfel de creștini vor răspunde că ei nu vorbesc împotriva persoanelor care se autoidentifică drept homosexual, ci împotriva acțiunilor lor, care sunt dăunătoare pentru toți cei implicați. Mulți creștini sunt pur și simplu motivați de iubirea de aproapele atunci când vorbesc astfel. (Dar, desigur, din păcate, unii nu sunt.) Ca persoană care a ieșit în tenebrele stilului de viață homosexual, ce mesaj crezi ar trebui să transmită creștinii homosexualilor pe care doresc să îi ajute? Cum ar trebui creștinii să exprime acest mesaj, astfel încât să fie eficient și să se evite imaginea de bigotism?

Sciambra: Am văzut mulți bărbați homosexuali nefericiți, precum și femei lesbiene, aflați cu toții în căutare, dar întorși de la creștinism din cauza vreunui creștin excesiv de zelos, care i-a judecat fără însă a le arăta niciun pic de iubire. Așa cum am descoperit, atunci când o persoană gay are în vedere părăsirea stilului său de viață, adeseori doresc doar un prieten dezinteresat, adică cineva care să nu vrea sau să ceară ceva de la ei. Poate fi vorba de cineva care doar să-i asculte, nu care să le ofere o mulțime de cateheze sau dogme, ci, pur și simplu, care să le arate că le pasă. Odată ce o relație este stabilită, va trebui să se decidă când și cum adevaratul plan al lui Iisus Hristos pentru fiecare dintre noi este explicat. Din nou, trebuie să ne amintim întotdeauna că acești oameni sunt oameni care suferă și care sunt profund răniți. Ei au nevoie de înțelegere, de compasiune, de rugăciuni.

LSN: Ai întâlnit întunericul răului spiritual în timpul spiralei tale sexuale ce ducea în jos. Există vreo legătură între mișcarea homosexuală și forțele spirituale ale răului?

Sciambra: Cred că există o legătură între mișcarea homosexuală și forțele răului, deoarece stilul de viață homosexual este în esență o minciună și un instrument de înșelăciune. Cei care pledează pentru ea promit mult, dar rareori oferă ceea ce au promis.

Acum, una dintre principalele căi de recrutare este pornografia. Aceasta oferă o viziune complet falsă a relațiilor gay și a sexului gay. În pornografie toată lumea este frumoasă, fericită și sănătoasă. Temele sale accentuează adesea masculinitatea supremă iar relațiile sexualizate de tip tată-fiu vizează rănile ce stau în centrul sentimentului deformat de masculinitate al fiecărui homosexual. Ceea ce se obține este o rezolvare rapidă care mai târziu te lasă mai deteriorat ca înainte.

Știu că Cerul a plâns atunci când a trebuit să văd atât de mulți oameni tineri îngropați din cauza bolii și sinuciderii. A fost o pierdere. Acesta era Răul.

LSN: Există o mișcare ce încearcă să-i oprească cei care oferă terapie pentru persoanele care se luptă cu atracții nedorite față de persoanele de același sex. După părerea ta, de ce există o astfel de opoziție la acest tip de terapie?

Sciambra: Există o opoziție la terapia gay reparatorie, deoarece susținătorii teoriei „născut homosexual”, care spune că persoanele homesexuale se nasc așa și nu se pot schimba, știu în adâncul lor că această terapie funcționează. Un tratament terapeutic bun va căuta rădăcinile cauzelor care au dus la apariția dorințele homosexuale în acea persoană. Pentru cea mai mare parte a homosexualilor, aceste incidente vin din traume ale copilăriei timpurii. Când un terapeut este capabil să sape și să dezvăluie aceste traume, ele nu mai au aceeași putere asupra persoanei ca altădată. În acel moment, relațiile pot fi reparate și noi prietenii sănătoase poate fi promovate.

LSN: Pornografia te-a dus pe o pantă alunecoasă. Ce sfaturi ai de oferit cuiva care se luptă cu dependența de pornografie?

Sciambra: Sfatul pe care l-aș da cuiva care se luptă cu această dependență este că vindecarea este posibilă, dar că este nevoie de timp și perseverență. Și cel mai important: acest lucru este posibil numai prin harul lui Dumnezeu și cooperarea noastră deplină în dragostea Sa pentru noi.

Persoana trebuie să petreacă mai mult timp în rugăciune, să participe la Sfintele Taine și să se spovedească săptămânal pentru a înțelege de unde vine această nevoie de a vizualiza pornografie, ce spațiu gol umple ea. Un rol foarte important în această luptă îl are duhovnicul. Eu descurajez oamenii cu privire la trecerea de la un duhovnic la altul, pe motivul că sunt jenați din cauza repetării păcatelor. Atunci când găsiți un duhovnic, stați cu el. Totul trebuie să pornească de la sinceritatea cu tine însuți, cu alții și cu Dumnezeu.

LSN: Oricine ar avea o repulsie la gândul de a vedea pe cineva trecând prin ceea ce ai experimentat așa cum este descris în carte. Ce sfaturi ai pentru cineva care se luptă cu atracția față de persoanele de același sex și încearcă să scape de ea?

Sciambra: Pe cei care se luptă cu atracția față de persoanele de același sex îi încurajez să se roage și să își dezvolte relația lor cu Dumnezeu. Au nevoie să-și petreacă mai mult timp în rugăciune, să meargă la biserică și să se spovedească o dată pe săptămână. De asemenea, trebuie să aibă un duhovnic foarte bun și / sau un îndrumător spiritual.

În loc de a acționa asupra dorințelor, fie că sunt legate de activitatea sexuală cu o altă persoană sau de vizualizarea pornografiei, ei au nevoie să-și dezgrope sentimentele și amintirile, cu scopul de a descoperi de ce au aceste dorințe homosexuale. Este un proces foarte dificil și dureros, dar trebuie realizat. Ei trebuie să renunțe la falsa mândrie și să stea fără rușine înaintea Domnului. Pentru că, fără excepție, toți bărbații homosexuali și femeile lesbiene pe care i-am cunoscut-o vreodată, fără tragere de inimă uneori, ar putea descoperi că homosexualitatea lor vine dintr-o anumită experiență din copilărie.

LSN: Atunci când oamenii îi văd pe cei dragi trași în stilul de viață gay sunt adesea nepregătiți pentru a spune sau face ceva în legătură cu asta. Nu mai pot spune nimic. Ce sfaturi ai pentru cineva îngrijorat pentru o persoană la care ține și care se joacă cu stilul de viață gay?

Sciambra: Când cineva este îngrijorat în legătură cu un o persoană cunoscută ce experimentează homosexualitatea, să își amintească că, în primul rând, Dumnezeu este iubire. Nu este șoc, groază sau furie. Prin urmare, modul de a aborda o astfel de persoană nu este prin îngrijorare sau întrebări, ci cu asigurări de dragoste.

Fiecare persoană care se afundă în stilul de viață homosexual este o persoană care a fost rănită. Ca urmare, ei pot fi adesea neîncrezători, reticenți și foarte sensibili.

Aceste lucruri trebuie luate în considerare în orice moment. Cel mai bun mod de abordare a lor este blândețea, răbdarea și înțelegerea. Aceasta nu înseamnă capitulare, ci, dimpotrivă, trebuie să aveți o putere interioară bazată pe Adevărul lui Hristos, dar, de asemenea, trebuie să fiți deschiși lucrării Sfântului Duh. Trebuie să ne ferim de a deveni emoționali, pentru că adevărul poate fi transmis și acceptat numai atunci când este oferit prin bunătate și înțelegere.

Site-ul lui Joseph este disponibil aici.