Kathy Folan era studentă în primul an la Universitatea din San Francisco când a fost victima unui viol întâmplat la o petrecere organizată de studenții din anii mai mari. După ce a aflat că este însărcinată, Kathy, o catolică pro-viață, a fost sigură că nu va avorta, deoarece a știut că „Dumnezeu i-a încredințat viața acelui copil”.
Kathy și-a înghețat anul școlar și s-a mutat înapoi în casa părinților pentru a-și duce sarcina până la capăt. A luat în calcul inițial varianta de a fi mamă singură, apoi a început să facă demersuri pentru găsirea unei familii adoptive. Părinții i-au acordat tot sprijinul, mai ales că mama ei fusese adoptată la rândul ei. Aceasta și-a întâlnit mama naturală și cei 7 frați când Kathy avea 8 ani. Și acest lucru i-a întărit lui Kathy hotărârea de a da copilul spre adopție.
Când a început să caute familii doritoare să adopte, Kathy nu era interesată de religia acestora, dar apoi și-a dat seama că îl dorește pe Iisus în viața băiatului său. În final, Kathy a realizat că dorește ca părinții adoptivi ai copilului său să fie o familie catolică dispusă să lupte pentru viață. Până la urmă Kathy a găsit un cuplu în statul Maryland care îi împărtașea valorile creștine și pro-viață și este convinsă că „acesta a fost planul lui Dumnezeu”. Un moment special care i-a întărit această convingere a fost alegerea numelui băiatului, când Kathy și viitoarea mamă adoptivă au avut, independent una de alta, aceeași propunere, Nathan, care înseamnă „Darul lui Dumnezeu” (Nathan vine de la Nathaniel forma greacă derivată din ebraică, care înseamnă „Darul lui Dumnezeu”). Un nume cum nu se poate mai potrivit pentru tot ceea ce se întâmplase a considerat Kathy, care este sigură că „numele a fost ales de Dumnezeu”.
Kathy l-a născut pe Nathan în urma unui travaliu de 36 de ore. A participat apoi după câteva zile la botezul acestuia, împreună cu părinții ei. În biserică, după ce a fost botezat, Kathy l-a încredințat pe Nathan mamei adoptive, iar după două zile și-a luat rămas bun de la fiul său.
După ce s-a reîntors la școală, Kathy a început să aibă îndoieli cu privire la decizia ei de a îl încredința pe Nathan spre adopție. Acestea s-au risipit însă atunci când Kelly a vizitat familia adoptivă atunci când Nathan avea 10 luni. Când l-a văzut pe fiul ei alături de părinții adoptivi și sora lui, înconjurat de dragoste, a înțeles că luase cea mai bună decizie, deoarece ea nu i-ar fi putut oferi în acel moment acea viață.
După aproape 30 de ani, Kathy, mamă a trei copii deja adulți, este un lider pro-viață în cadrul parohiei de care aparține în California. Kathy le susține pe femeile însărcinate din comunitatea ei și este voluntar al „Marșului pentru viață de pe Coasta de Vest”. La ediția din 2018 a marșului l-a avut alături pe fiul său Nathan.