Platforma civică apolitică ÎMPREUNĂ ne invită de Ziua Națională a României, 1 Decembrie 2019, ora 14,00 la o ȘEZĂTOARE CULTURALĂ cu lansare de carte.
Evenimentul va avea loc la Librăria Sophia din București și este realizată în parteneriat cu Șezătoarea București, un grup minunat de doamne care țes și cos modele vechi, tradiționale de ie.
Invitații evenimentului sunt istoricul Mircea Platon și scriitorul Mihai Gheorghiu.
Evenimentul se dorește a fi unul de evocare atât a resorturilor culturale care au făcut posibilă Marea Unire, cât și a bucuriei de a transmite mai departe aceste resorturi profunde, singurele care pot naște generații demne de înaintași.
În cadrul evenimentului vor fi interpretate fragmente din articolele cenzurate ale scriitorului Alexandru Vlahuță, astfel cum au fost ele publicate în volumul îngrijit de Mircea Platon, „Alexandru Vlahuță. Primul și ultimul’’.
Acest volum, precum și ultima carte a invitatului, respectiv „Națiune, modernizare și elite românești” (Ideea europeană, 2019), vor fi prezentate publicului participant.
MIRCEA PLATON este Doctor în Istorie (2012) al Universității de stat din Ohio, Columbia, SUA, având publicate peste 200 de eseuri, comentarii politice și recenzii în toate marile ziare și reviste culturale din ţară în Du Bois Review: Social Science Research on Race (Cambridge University Press), French History (Oxford University Press), History of Political Economy (Duke University Press), Intellectual History Review (Routledge). Dintre lucrările publicate, enumerăm: Conștiinţa naţională și statul reprezentativ, studii și eseuri (Iași, Timpul, 2011), Ce-a mai rămas de apărat (București, Eikon, 2016), Elitele și conștiința națională (București, Contemporanul, 2017), Geografie și conștiință națională (Ideea Europeană, 2018), Alexandru Vlahuță. Primul și ultimul (Timpul, 2019), Națiune, modernizare și elite românești (Ideea europeană, 2019)
MIHAI GHEORGHIU este autorul lucrărilor „România dincolo de trecut. Eseu despre experiența servituții” și „Reversul istoriei. Eseu despre opera lui Mircea Eliade”. Director general adjunct al Muzeului Țăranului Român și președinte al Platformei civice ÎMPREUNĂ, Mihai Gheorghiu are deopotrivă o cunoaștere livrescă și pragmatică a realității românești în context european. Despre vremurile pe care le trăim sau care vin, el spune: „Europa de mâine nu va mai fi a naționalităților, ci a unui nou tip de parohialitate, de existență și de rezistență a comunităților mici capabile să-și găsească mai degrabă un sens al existenței, al comuniunii și rezistenței. Pe dedesubtul curentului integralist și centralizator al elitei birocratice și financiare de un cinism extraordinar, comunitățile vor ști să-și găsească albia de rezistență la un proces violent de uniformizare și aplatizare. Aceasta, desigur, dacă nu vom deveni cumva o corporație de clone, fără memorie și fără natură, mecanisme biologice arierate în splendida și birocratica producție și re-producție a profitului” (Mihai Gheorghiu – „România dincolo de trecut”).
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la
stiripentruviata@gmail.com
DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.
Invităm cititorii să își exprime opiniile pe subiectele de actualitate scriindu-ne la adresa stiripentruviata@gmail.com
DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.