A ales să nu renunțe: cum un medic a salvat viața unei fetițe născute la 6 luni, schimbând un destin întreg
În 1968, în Canada, un medic rezident a refuzat să declare moartea unui copil prematur. După 57 de ani, femeia pe care a salvat-o i-a mulțumit: „N-aș fi iubit, n-aș fi avut copii și nepoți.”

În 1968, la General Hospital din Saint John, New Brunswick (Canada), un tânăr medic rezident, dr. Donald Craig, a fost chemat să asiste o naștere considerată fără speranță: o fetiță prematură, în prezentare pelviană, la doar șase luni de sarcină.
Prognosticul era sumbru. Colegii estimau că fătul nu va supraviețui. Cu toate acestea, dr. Craig a ales să nu renunțe. A petrecut ore întregi studiind manuale medicale pentru a se pregăti de naștere. Intervenția a fost dificilă: a fost necesar chiar să fractureze clavicula copilului pentru a o aduce pe lume. Dar, împotriva tuturor așteptărilor, s-a auzit un plânset.
„Inima mea a luat-o la goană mai repede decât inima copilului. Mama a început să plângă: «E copilul meu cel care plânge?»”, a povestit dr. Craig pentru CBC Canada.

Krista Barczyk s-a născut la aproximativ un kilogram. Șansele de supraviețuire ca prematur erau infime. Dar, cu îngrijiri ulterioare specializate, a supraviețuit. Astăzi, la 57 de ani, trăiește, are o familie, trei copii și nepoți.
„Dacă nu era el, n-aș fi iubit, n-aș fi avut copii și nepoți”, a mărturisit Krista, care i-a înmânat recent medicului premiul „Champion of Care” în cadrul galei New Brunswick Medical Education Foundation.
Dr. Craig, cu modestie, a subliniat rolul echipei medicale care a îngrijit copilul după naștere. Dar gestul său rămâne o lecție esențială: viața unui om nu este un prognostic statistic. Este o poveste întreagă, care de multe ori începe exact acolo unde alții ar fi spus că totul s-a sfârșit.
Această poveste aduce din nou în lumină adevărul simplu, pe care cultura vieții îl afirmă:
- Viața începe din prima clipă.
- Oricât de mic și fragil ar fi un copil, valoarea lui nu stă în greutatea pe care o are la naștere sau în gradul de dezvoltare, ci în faptul că este o persoană.
- Și de multe ori, destinul unei familii întregi depinde de curajul unui singur om care alege să nu renunțe.