Interviu cu Mihaela Giorgova, Bulgaria: Cum a reușit Bulgaria să se mobilizeze pentru a respinge Convenția de la Istanbul
Un ziar online din Slovacia a publicat un interviu cu Mihaela Giorgova, membru fondator și președinte al Asociației „Societate și Valori” din Bulgaria. În septembrie 2017, Asociația „Societate și Valori” a făcut public primul avertisment cu privire la pericolele și consecințele ratificării Convenției de la Istanbul. Aproape 11.000 de bulgari au semnat petiția inițiată de asociație și peste 100 de alte organizații și experți au aderat la o Scrisoare Deschisă în legătură cu acest subiect și la o Declarație de Respingere a Convenției de la Istanbul emisă de societatea civilă bulgară. La 27 iulie 2018, Curtea Constituțională a Bulgariei a emis o decizie prin care respingea Convenția de la Istanbul, atrăgând atenția cu privire la o contradicție internă a documentului: „In Conventie, prin definirea genului ca fiind un construct social, granitele de gen dintre barbati si femei sunt relativizate, si, daca societatea isi pierde abilitatea de a distinge intre femeie si barbat, combaterea violentei impotriva femeii devine ceva formal, un angajament neimplinit”.
Mihaela Giorgova explică situația din Bulgaria și succesul mobilizării din această țară împotriva controversatului document european.
Din moment ce premierul bulgar, Boiko Borisov, se opunea Convenției, de ce a mai trebuit ca această să ajungă pe masa Curții Constituționale?
Mihaela Giorgova: Convenția de la Istanbul a fost percepută de majoritatea covârșitoare a bulgarilor ca un atac la drepturile parentale, la ordinea constituțională, la libertatea religioasă, la identitatea umană, la căsătorie și la valorile tradiționale ale familiei și societății.
Aceasta a generat o reacție foarte negativă a opiniei publice. Dincolo de lozinca despre combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice, societatea a văzut încercarea de a legitima mișcarea LGBTI prin pretenția de non-discriminare.
Decizia de a supune Convenția spre ratificare de către Parlament a fost luată prin vot (9:8). Aflându-se sub presiunea uriașă a oficialilor UE, Premierul și miniștrii săi au le-au promis acestora în mod repetat că Bulgaria va ratifica documentul în perioada în care Bulgaria va deține Președinția UE.
Convenția de la Istanbul i-a divizat nu numai pe politicienii din Parlament, ci și întreaga societate. Peste 70% din bulgari s-au opus convenției. Au existat multe proteste publice, despre care presa a relatat amplu. O mulțime de părinți, profesori, medici și ONG-uri s-au opus.
Cuvântul „gen” („gender”) a devenit unul rău-famat. A ieșit la iveală faptul că organizațiile LGBTI au făcut lobby pentru ratificare și chiar propuneri de schimbare a legii și de introducere a educației gender în școli. GERB, partidul de guvernământ al lui Boiko Borisov, a scăzut în sondaje. Abia atunci 75 de parlamentari GERB au contestat constituționalitatea convenției la Curtea Constituțională.
Ce au decis judecătorii?
Mihaela Giorgova: Principalele afirmații ale judecătorilor sunt două: Convenția de la Istanbul intră în conflict cu Constituția Bulgariei și conține „contradicții interne”.
Marele merit al deciziei lor este concluzia că acest document european este „primul tratat internațional semnat de Republica Bulgaria care include în mod explicit, în Articolele 3 și 4, noțiunea de „gen” ca motiv de discriminare.
Decizia mai subliniază și că aceasta deschide calea către introducerea conceptelor de „gen” și „identitate de gen”, care ar cere stabilirea de proceduri pentru recunoașterea juridică a genului ca fiind diferit de sexul biologic, ceea ce ar fi contrar Constituției.
Opinia judecătorilor a fost că, dacă societatea își pierde capacitatea de a mai distinge între bărbați și femei, combaterea violenței împotriva femeii va deveni un angajament imposibil de îndeplinit.
De ce această decizie este atât de importantă? Credeți că poate fi utilă și pentru alte țări care au căsătoria definită [ca uniune între un bărbat și o femeie – n.ed.] în Constituție, precum Slovacia sau Ungaria?
Mihaela Giorgova: Decizia este foarte importantă, deoarece furnizează un exemplu pozitiv despre cum pot proceda și alte țări aflate în aceeași situație referitor la respectivul tratat. Soluția are mai multe merite, după cum a menționat expertul în drept internațional Vladimir Șeitanov. În primul rând, a fost rezolvat conflictul de competență legislativă între Parlament și Curtea Constitutională în privința aderării Bulgariei la tratate internaționale. În al doilea rând, s-a reafirmat supremația Constituției asupra tratatelor internaționale, iar protejarea constituționalității s-a făcut cu un profesionalism indiscutabil și luând în considerare cele mai diverse puncte de vedere din comunitatea experților și de la societatea civilă; și, nu în ultimul rând, a fost asigurat dreptul poporului bulgar de a determina realitatea juridică în care vrea să trăiască, protejându-l de ingerințe externe.
Constituția Bulgariei definește căsătoria ca uniune între un bărbat și o femeie. Cum sună definiția exactă?
Mihaela Giorgova: În Articolul 46 (1) din Constituția Bulgariei scrie: „Căsătoria este o uniune liberă între un bărbat și o femeie. Numai căsătoria civilă este legitimă”.
Cum a ajuns subiectul în presă?
Mihaela Giorgova: Presa a preluat subiectul după ce unul din miniștrii coaliției de la guvernare (Patrioții Uniți) a făcut o conferință de presă la care a trecut în revistă argumentele împotriva convenției. Ulterior, și Partidul Socialist Bulgar, care este în opoziție, s-a opus vehement ratificării convenției.
Slovacia încă nu a ratificat Convenția de la Istanbul, în principal datorită rezistenței bisericilor. De ce nu s-a întâmplat la fel și în Bulgaria?
Mihaela Giorgova: În primul rând, noi am reacționat ca societate civilă, apoi ni s-au alăturat și alții. Am început prin a explica ce consecințe va avea recunoașterea juridică a conceptului de identitate de gen (gender) pentru copii, femei, părinți și societate, oferind exemple inspirate din experiența Croației.
Apoi au reacționat și bisericile: mai întâi Bisericile Unite după Evanghelie, apoi Biserica Ortodoxă, cu o declarație puternică și foarte bine redactată, apoi Biserica Catolică, printr-un comunicat. A fost important și că au existat câțiva parlamentari din partidul de guvernare al premierului, GERB, care au avut curajul să voteze împotriva ratificării.
De asemenea, în dezbaterea publică s-au făcut auzite multe voci de experți: președintele, foști miniștri, foști și actuali judecători ai Curții Constituționale, procurori și avocați, experți în drept din mediul academic, medici, profesori universitari.
BIO
Mihaela Giorgova este specializată în relații publice și are diploma de Master în economie și psihologie. Asociația „Societate și Valori”, pe care o conduce, își propune să educe, să motiveze și să mobilizeze cetățenii pentru apărarea valorilor și politicilor publice care protejează libertatea, căsătoria și familia la nivel național și european. Mihaela Giorgova este specializată în relații publice și are diploma de Master în economie și psihologie.
Convenția de la Istanbul
Acest controversat document internațional, redactat la Istanbul și ratificat și de România, spune că genul este un construct social fără legătură cu sexul biologic al persoanei și cere introducerea în lege a conceptului de discriminare pe bază de gen, precum și introducerea în școli a educației gender. Aceasta înseamnă obligarea cetățenilor să recunoască, în caz contrar fiind pasibili de amenzi și procese, pretenția unor bărbați de a se prezenta drept femei și viceversa. De asemenea, educarea gender a copiilor presupune ca ei să învețe la școală că își pot alege ce gen doresc, indiferent de sexul biologic.
Sursa: Postoj.sk
ENGLISH VERSION on FamilyNews.ro: Interview with Mihaela Djorgova, Bulgaria: How Bulgarians managed get mobilized to reject the Istanbul Convention
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
