Gemeni născuți prematur, dar la 22 de zile distanță: Primul, prea devreme pentru a trăi, al doilea, un supraviețuitor
Kayleigh Doyle, o mamă din Manchester, era însărcinată cu gemeni și totul părea să meargă bine până la 22 de săptămâni, când i s-a rupt apa.
„Stăteam deja în pat cu cele mai mari dureri din viața mea. Nu eram sigură ce se întâmplă, așa că m-am dus la toaleta de la la parter și atunci mi s-a rupt apa”, a povestit tânăra mamă.
Kayleigh a fost transportată de urgență la spital, unde l-a născut pe Arlo, un băiețel care, din păcate, s-a născut mort. Abia cântărea 500 grame, dar „arăta ca un copil normal”, povestește mama.
Medicii au avertizat-o pe Kayleigh că îl va naște în curând – poate chiar în următoarele două ore – și pe celălalt geamăn, așteptându-se să nu supraviețuiască nici el.
Cu toate acestea, cinci zile mai târziu, Kayleigh încă nu născuse, așa că a fost externată. Când s-a dus la un consult medical, specialistul s-a mirat că al doilea geamăn nu s-a născut imediat sau foarte repede după primul.
Celălalt geamăn a reușit să rămână în burta mamei pentru încă 22 de zile, ceea ce i-a permis să se dezvolte suficient cât să supraviețuiască după naștere.
Astro, fratele lui Arlo, s-a născut prin cezariană, după ce medicii au descoperit o ruptură de placentă care l-ar fi putut priva de oxigenul vital. Cântărea 1,5 kg la naștere și a supraviețuit în ciuda complicațiilor, printre care o gaură în inimă și retinopatie.
„Nu mi-a venit să cred că a supraviețuit atâta timp în burtă!” își amintește mama lui.
Astro, supraviețuitorul, are acum trei ani.
„Încă mă simt foarte tulburată de fiecare dată când un doctor mă întreabă unde este geamănul numărul unu”, spune Kayleigh Doyle.
Toate lucrușoarele de copii cumpărate pentru naștere erau deja în dublu exemplar, își amintește ea: „Două pătuțuri, un cărucior cu două scaune…. A fost greu să le văd pe mamele gemeni pe care le urmăream pe TikTok postând toate etapele importante din viața copiilor lor”.
După ce s-a întors acasă cu Astro, scoțiana a organizat o înmormântare pentru fratele lui geamăn și a decis să se formeze ca voluntar la o secție de terapie intensivă neonatală.
„Știu cum este să simți că bâjbâi în întuneric, mai ales când există un decalaj între cei doi copii”, explică ea. „Sincer, nu mă pot gândi la nimic mai satisfăcător. Există lumină la capătul tunelului.”
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
