Femei versus bărbați. Munca femeii cot la cot cu bărbatul poate elimina 3.000 de diferențe genetice dintre ei?
de Mihaela Carmen Ciovică, Facebook
Un șurub strâns cu forță de o mână de femeie într-o fabrică, cot la cot cu bărbatul, poate elimina 3.000 de diferențe genetice între bărbat și femeie? Feministele consideră că da, că aceste diferențe sunt sursa conflictelor dintre bărbat și femeie și că aceste diferențe trebuie șterse.
Mă uit la duș: eu am vreo 20 de produse ca să mă spăl , soțul meu doar unul singur, pe care îl folosește împreună cu băiatul nostru.
Biroul meu e perfect în ordine. Când intru în camera fiului meu, mă iau cu mâinile de cap: tot ce ar trebui să fie în gunoi are loc grămadă pe birou, fără nicio problemă pentru el!
Când ne trezim dimineața: eu relaxată, soțul meu cu dureri de gât, spate și braț drept. Evident, eu dorm pe trei sferturi din pat și el pe marginea patului, fără să se miște, ca să nu mă deranjeze.
Contul meu de Facebook bubuie de notificări, mesaje și cereri de prietenie… Al lui, abia pâlpâie…
În oglindă: eu mă văd veșnic prea grasă, el își vede six-pack-ul ca fiind evident, chiar dacă nu e…
El și-a căutat cel mai ieftin frizer… Eu, când merg la coafor, dacă nu-mi golește ,,artistul” buzunarul, m-a tuns rău!
Eu am dulapul meu cu haine și habar n-am ce am în dulap, tot timpul îmi mai trebuie ceva.. Soțul și băiatul meu își împart dulapul nu numai între ei doi, dar și cu mine.
Când trebuie să plecăm undeva: eu încep pregătirile cu cel puțin o oră înaintea plecării, soțul meu e gata în 10 minute. Rar am ajuns la timp undeva, așa că am decis că am nevoie de 2 ore!
Pentru el griul e bej și albastrul e turcoaz. Eu cunosc cu precizie toată paleta de culori și nuanțe fără să le confund.
Când ne facem bagajele: 2 valize și jumătate pentru mine, o jumătate pentru soț și băiat.
Să nu mă întrebați câte conflicte au putut trezi aceste diferențe și cât am încercat să ne schimbăm unul pe celălalt, crezând că astfel putem elimina conflictele… până într-o zi, când în mintea noastră a făcut ,,bip” și ne-am dat seama că nu încercând să ne schimbăm unul pe celălalt e soluția, ci să acceptăm că eu sunt femeie și el bărbat și asta nu stă în puterea noastră să putem schimba.
Bărbatul e fiul femeii, dar fiul meu îl are ca model pe soțul meu, nu pe mine și foarte bine face! Ce mamă și-ar putea dori ca fiul ei să-i folosească oja roșie, de exemplu? Nici măcar una care și-a criticat în așa măsură soțul în fața copilului, încât acesta ajunge să-l respingă pe tată ca model și să îl ia pe al mamei de bun.
Eu pot fi în casă un motor foarte puternic, dar fără combustibil de la soțul meu, mă așez singură la fiare vechi. N-a existat ceartă care să nu mă lase într-o stare de impotență, în care motorul meu să nu intre în pană și să nu simt că nu mai sunt în stare de nimic.
Nu mi-aș dori vreodată să fiu jumătatea bărbatului meu ca să-i fur jumătatea din întregul care este, îl vreau întreg, așa cum este. Dacă îl plac fiindcă e diferit de mine, de ce mi-aș dori să fie într-o piele ca a mea, de mi-aș dori să-i ocup întregul și să-l invadez cerându-i să fie ca mine? Această agresiune inutilă e activată doar de femeile frustrate, care nu dau doi bani pe ele însele și care își caută fericirea în exteriorul lor, legând-o de cineva, când liniștea sufletească nu se poate afla decât în interior, complet independentă de partener.
Femei, nu deveniți lagăre în care bărbatul să vă fie prizonier încercând să-l modelați după chipul și asemănarea voastră, fiindcă într-o zi tot găsește o portiță… și când scapă, așa se duce… în fundul gol, fără să-și întoarcă măcar privirea!
De ce mă refer doar la femei în paragraful de mai sus? Nu există în ziua de astăzi drept în România pe care să-l aibă bărbații și să nu-l aibă și femeile și totuși feministele se adună în marșuri pentru apărarea acestor drepturi, încercând să schimbe bărbatul în ceva incert, fără să știe nici ele în ce anume, dar se lasă duse de nas de politica socialistă, împinse de la spate de activiste plătite gras prin ong-uri susținute cu fonduri de la stat.
Credeți că un stat socialist și-a dorit vreodată să avem liniște în casele noastre, să ne fie bine? Niciodată! Planul lor de distrugere a celulei familiale e fixat de la Marx încoace și mai devreme și se pune eficient în practică prin alimentarea revoltei femeii față de bărbat, în împingerea acesteia să devină ce nu e, în convingerea ei mai nou că e necesar să-și feminizeze pruncii băieți.
Ce băieți aveți de gând să creșteți, nefericitelor, și în ce fel vă salvează ei de starea voastră nefericită? În niciun fel! Vă veți privi cu lacrimi grele eșecul încercărilor voastre de a schimba ce Dumnezeu a lăsat cu rost în lumea asta. Vă credeți mai presus de Dumnezeu? Nu mă mir, dar vă rog să mă excludeți din gașca voastră de proaste cu aere de progresiste… Culmea progresului vostru e că vă sprijiniți pe cadavrul ideilor lui Marx, idei moarte demult, retrograde, care și-au arătat deja eșecul, dar pe care le scormoniți aducându-le la suprafață zicând: ,,Iată viitorul, iată progresul!” Dacă ar fi doar gunoi aceste idei ar fi ok, dar sunt bombe care vă explodează în față, distrugătoare pentru familia voastră și apoi pentru întreaga societate și culmea e că mergeți cu ele înainte, tovarășelor… Sunt sigură că n-o faceți din prostie, o faceți dintr-o dorință perpetuă de sinucidere și cum sunteți lașe și invidioase, nu vreți să vă trăiți singure nefericirea, așa că extindeți la maximum aria voastră de explozie a eșecului personal! Proastă e femeia care să vă stea alături în cerc!
Comentariul unei utilizatoare din rețea la postarea de mai sus:
Am învățat în facultate, la criminalistica, faptul că, atunci când e vorba de martori oculari, să nu te bazezi pe bărbați pentru culori: nu cunosc și nu știu sa spună decât câteva și le mai și încurcă. În schimb, femeile au o slabă orientare în spațiu, nu știu să spună distanțele, etc.