Familia numeroasă, lecție pentru viața în comuniune: Lucrare științifică despre familiile numeroase ale marilor monahi
de Redacția Stiripentruviata.ro
Episcopul Vicar Patriarhal Varlaam Ploieșteanul a prezentat marți, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București, o lucrare despre influența reciprocă dintre viața de familie și viața de mănăstire în regiunea Botoșanilor.
Lucrarea, prezentată la un simpozion internațional dedicat monahismului ortodox, subliniază că toate marile personalități ale monahismului din regiune s-au născut în familii numeroase. Aceasta „i-a ajutat foarte mult să se adapteze imediat, pentru că și obștile erau numeroase așa cum erau și familiile”, a afirmat ierarhul.
El a explicat asemănările dintre viața de familie și viața monahală în secolul XX:
„Familia tradiţională din secolul XX, mai ales în prima jumătate, era una profund creştină. Tatăl era nu doar o autoritate de cap al familiei, ci şi o autoritate duhovnicească, aşa cum este autoritatea stareţului sau a stareţei în mănăstire. Toţi membrii familiei ascultatu de poruncile tatălui, iar mama era cea care iconomisea treburile gospodăriei”.
„Copiii făceau ascultare, aşa cum mai târziu vor face ascultare la mănăstire de stareţ sau de iconomul acesteia. Ziua începea cu rugăciunea în familie, care continua pe parcursul zilei, iar posturile erau ţinute cu sfinţenie”.
„Trecerea de la viaţa din familie şi continuarea cu viaţa de mănăstire nu însemna o ruptură, nu presupunea un efort de adaptare, pentru că viaţa pe care monahul avea să o ducă în mănăstire era viaţa de familie, însă cu o osteneală duhovnicească mai intensă şi respectând voturile monahale, care într-o anumită măsură erau respectate şi în viaţa de familie.”
Printre marile personalități ale monahismului ortodox din zona Botoșanilor se numără Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, Cuviosul Paisie Olaru de la Sihăstria, Arhimandritul Cleopa Ilie, Dionisie Ignat de la chilia românească Colciu, în Muntele Athos.