de Frank Pavone
18 aprilie 2013: Kermit Gosnell a fost acuzat de ”secționarea” coloanei vertebrale a copiilor născuți vii în clinica sa de avorturi din Philadelphia. Este acesta un comportament nebunesc, sau faptele sunt pur și simplu urmarea logică a unei industrii care consideră că decizia mamei poate trece peste orice drept de protecție pe care îl are copilul?
Nu vreau să spun că Gosnell, în caz că este găsit vinovat, nu trebuie considerat responsabil pentru cele opt crime pentru care este acuzat. Vreau doar să sugerez că un anumit set de prezumții a fost creat de către politicile asupra avortului și de argumentele care vin să justifice aceste politici. Dacă suntem scandalizați de ceea ce s-a întâmplat la clinica lui Gosnell, trebuie să examinăm ce legătură există între aceste lucruri.
Statisticile de la Institutul Guttmacher arată că anual, în Statele Unite, se produc legal aproximativ 18 000 de avorturi – la 21 de săptămâni și mai devreme. Aceștia sunt copii de mărimea unei banane.
Una dintre discuțiile de neuitat pe care le-am avut vreodată a fost cu doctorul Martin Haskell din Ohio, care execută avorturi în cele mai târzii stagii de sarcină. L-am întrebat cum justifică ceea ce face. “Nu știu când un copil începe să aibă suflet,” mi-a spus el.Doctorul James McMahon, care execută tot avorturi târzii, a spus într-un interviu pentru American Medical News: “După 20 de săptămâni, când pentru mine chiar este un copil, … sunt în agonie după el. Pe de cealaltă parte, am o altă poziție, despre care cred că este superioară în ierarhia întrebărilor și aceasta este: “Al cui este copilul?” Iar eu cred că este al mamei.”
Observați aici că nu există niciun argument care să nege că acești copii sunt ființe umane în viață. În schimb ni se spune că acești copii nu merită protecția legii. Această contradicție a început de la procesul Roe vs. Wade. Pe de-o parte, conducerea Curții Supreme declară că “Nu este nevoie ca noi să rezolvăm problema dificilă a momentului în care viața începe.” Dar de asemenea declară “Cuvântul persoană, așa cum este folosit în cel de-al paisprezecelea amendament (al Constituției americane), nu-l include pe omul nenăscut.”
Așadar, unii oameni nu trebuie considerați persoane. Dificultatea, desigur, este în a trage o linie clară și a avea un argument clar pentru acea linie.
Florida încearcă să introducă o lege care să protejeze copiii născuți în urma unei încercări eșuate de avort. La nivel federal există deja această lege numită Legea de Protecție a Copiilor Născuți Vii. În timpul unei înfățișări din lună martie în legătură cu proiectul de lege din Florida, o susținătoare a grupului Planned Parenthood (Alisa LaPolt Snow) a fost întrebată: “Dacă un copil se naște pe masă ca rezultat al unui avort prost executat, ce ar dori Planned Parenthood să se întâmple cu acel copil care se luptă pentru viață?”
Ea a răspuns: “Credem că orice decizie trebuie făcută de femeie, familia ei și doctor.”
În februarie 2012, Journal of Medical Ethics a publicat un articol scris de Alberto Giubilini și Francesca Minerva intitulat “Avortul de după naștere: De ce ar trebui să trăiască bebelușul?”. Autorii susțin că “statutul moral al unui copil este echivalent cu cel al unui fetus în sensul că ambilor le lipsesc acele proprietăți care justifică atribuția dreptului la viață al unui individ.”
Această afirmație nu este nouă. Controversatul etician Peter Singer a spus cu mult timp în urmă: “Locația unui copil înăuntrul sau în afara pântecelui nu înseamnă o diferență majoră – din punct de vedere moral” deci, pentru a fi totul foarte clar, există “doar două posibilități: să te opui avortului sau să îngădui pruncuciderea.”
În ultimul deceniu, legislația federală a încercat să pună frână pruncuciderii. Legea de protecție a copiilor născuți vii a fost introdusă în legalitate în 2002 iar Legea de interzicere a avortului după o naștere nereușită va fi luată în considerare anul viitor.
Dar astfel de legi nu sunt suficiente pentru a rezolva tensiunea periculoasă creată de faptul că se permite uciderea copiilor la anumite nivele din dezvoltarea lor pentru motive care nu se aplică stagiilor mai târzii.
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.
