Cum alegem școala pentru copil?
de Dimitrie Tiutterin, pedagog
Când alegeți școala, trebuie să dați o atenție deosebită anumitor detalii importante, la care părinții nu se gândesc întotdeauna.
Care sunt scopurile voastre? E foarte important să înțelegeți ce anume vreți să primiți de la școală. Numai atunci veți putea decide dacă școala va fi în stare să vă dea lucrul respectiv. De regulă, la nivelul valorilor de bază toate școlile se aseamănă; totuși, în detalii se pot ascunde diferențe de principiu.
Olimpiade și concursuri. Participarea școlii la diferite olimpiade și concursuri – și, bineînțeles, victoriile obținute, reprezintă ceva important și util. Aceasta demonstrează nu numai orientarea respectivei instituții de învățământ spre o educație de calitate, ci și realizările ei pe această cale. Asta mai arată și că școala respectivă nu se dă în lături să-și expună elevii în public. Pe de altă parte, adeseori toate diplomele sunt obținute pentru școală de doi-trei copii talentați, care în loc să se ocupe de școală stau numai la concursuri și față de care școala are o atitudine foarte posesivă.
Citiți numele de pe diplome: dacă se repetă în mod frecvent, aveți un motiv de a cădea pe gânduri, fiindcă pentru voi este extrem de important să participe la olimpiade copilul vostru, chiar dacă nu ia premiu. În principiu, și cu restul statisticilor școlare situația e una semănătoare: în ziua de astăzi, mulți au învățat să le prezinte manipulativ.
Relațiile din colectivul de pedagogi. Dacă în privința profesionalismului dascălilor mai puteți fi induși în eroare, în privința relațiilor dintre ei veți înțelege cum stau lucrurile și fără ajutor exterior. Desigur, nimeni nu vă pune să vă furișați noaptea în cancelarie și pe urmă să stați toată ziua sub masă trăgând cu urechea la discuții. Eu cred că veți găsi metode absolut legale de a observa cadrele didactice. În relațiile formate în colectivul de pedagogi pentru voi sunt importante două lucruri: climatul psihologic și măsura în care cadrele didactice sunt orientate spre procesul de învățământ.
Dacă directorul țipă la dascăli, dascălii țipă la copii; dacă dascălii se bârfesc între ei, și copiii se vor bârfi între ei, și așa mai departe. […] Dacă cadrele didactive, atunci când se întâlnesc pe coridor, discută despre elevi nu câți bani primesc pe oră, este o școală bună.
Condițiile materiale. Copilul își petrece la școală cea mai mare parte a zilei și asta de cinci ori pe săptămână. Ca atare, e foarte important cum sunt organizate condițiile materiale – însă aici au importanță, iarăși, nu prima impresie, cât detaliile. Coloanele de marmură, ferestrele de termopan și canapelele îmbrăcate în piele nu trebuie să vă amăgească. Imaginați-vă cum decurge ziua obișnuită a copilului.
Ce se întâmplă când el șade în clasă? Nu este aerul închis? Unde se duce în pauză? I se dă voie să stea pe canapelele acelea sau ele sunt acolo de frumusețe? Aruncați o privire la toaletă: cât de curată și de confortabilă este? Cât de tare miroase a fum de țigară? Unde își agață copilul scurta, ce i se dă la micul dejun, cum sunt vestiarele la educație fizică… Toate acestea sunt mărunțișuri, dar mărunțișuri de care copilul se va lovi zilnic. De pilă, un cunoscut de-al meu povestea că doi ani a învățat prost fiindcă nu vedea ce scrie pe tablă, iar să poarte ochelari se sfia, dar când a fost mutat mai aproape de tablă, situația lui școlară s-a îmbunătățit.
Alt factor important e drumul de acasă până la școală și înapoi. Potrivit observațiilor mele, dacă drumul ia într-un singur sens mai mult de o oră, copilul rezistă maxim un an, un an și jumătate. După aceea începe să se îmbolnăvească, să rămână în urmă, să chiulească.
Colectivul de copii. O mare importanță o are și colectivul în care intră copilul. Poate chiar mai mare decât colectivul de cadre didactice. Copilul va absorbi ca un burete toate valorile copiilor din jur – atât pe cele pozitive, cât și pe cele negative. Când alegeți școala duceți-vă în clasă și observați copiii. Dacă vreți ca odrasla voastră să semene cu ei, mutați-vă în școala respectivă!
Familia este „parașuta de siguranță”. Educarea și instruirea copilului e sarcina comună a școlii și a părinților. De aceea, alegând școala vă alegeți parteneri – și e de preferat ca stilul de lucru al pedagogilor să corespundă stilului vostru. […]
În principiu, nu trebuie să vă temeți că, în pofida tuturor calculelor și cercetărilor, vă veți înșela în privința școlii sau că nu veți găsi o variantă care să vă convină pe deplin. Copilul are întotdeauna o parașută de siguranță: familia lui. Și dacă părinții se îngrijesc cu adevărat de copil, el va deveni om bun și fără ajutorul școlii.
Fragment din cartea Sufletul copilului vostru. Răspunsuri la întrebările părinților, Editura Sophia