Corespondență din Italia: Mama care a renunțat la avort / Mărturii despre criza de sarcină #76
De praznicul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril s-a născut în Italia un băiețel sănătos, cu o poveste mai specială. Îngerul lui păzitor – al său și al mamei sale –, o tânără plină de bunătate și speranță, a plâns de bucurie când s-a născut acest copil.
„Acum un an și opt luni am avut un chist la un ovar. Am mers la doctor și mi-a dat tratament, s-a rezolvat și durerea s-a dus. Trec patru luni liniștite și, printre fugă la muncă, fata la școală și casa de îngrijit, prin februarie notez că iar nu mai am menstruație. M-am gândit întâi că iar se formaseră chisturi.
Dar, de data aceasta, era o surpriză plăcută: eram însărcinată. Toate bune și frumoase, până când facem testul pentru toxoplasmoză. Iese pozitiv, îl refacem și iese la fel…
De atunci a început calvarul: doctori peste doctori, păreri peste păreri, medicamente cu pumnul și durerea mea sufletească.
Nu voiam un copil bolnav, un copil surd sau mut, sau un copil cu malformații. Așa spuneau și doctorii: „Mai bine ai renunța la el, nu știm cum a putut fi afectat de virus și de când ești infectată”… Eram hotărâtă 95% să renunț la copil, îmi trebuia doar confirmarea de la amniocenteză.
Doar că Dumnezeu nu era de acord cu mine, avea alte planuri și a făcut în așa fel încât s-a tot amânat examinarea. Când am avut rezultatul, deja nu mai puteam face nimic. Și s-a confirmat că cel mic era bine.
Dar creștea cam încet și de acolo a început alt stres. Vizite peste vizite, măsuri peste măsuri, vitamine cu pumnul, însă copilul creștea numai cum voia el. Doctorii erau îngrijorați.
Până la urmă, am născut un băiețel de trei kilograme și sănătos tun, care poartă numele unuia dintre cei patru evangheliști și numele arhanghelului care a adus vestea cea bună Maicii Domnului.
Da, am născut un copil sănătos, un copil pe care m-am temut să îl păstrez. Dacă mă luam după doctori, trebuia să nu mai fie, ar fi dispărut un suflet nevinovat doar pentru că-mi era frică.
Alături de mine a fost permanent o persoană despre care nu-mi imaginam că avea să-mi stea alături atât sufletește, cât și fizic. Mult mai târziu am aflat că se ruga mereu pentru mine și pentru prunc. De când a auzit că vreau să renunț la copil, nu a fost o dată să nu-mi zică: „Nu renunța la copil, nu știi tu ce durere vei avea după! Nu te lua după doctorii care zic că ești tânără și poți face alt copil!”. Eu nu înțelegeam de ce insista și încerca totul ca să-mi fie bine. A mers cu mine la fiecare vizită, a plâns când a văzut prima dată copilul mișcându-se și când a auzit cum îi bătea inimioara.
Eu nu îi înțelegeam lacrimile, nu înțelegeam de ce sacrifică tot pentru a fi cu mine. Acum am înțeles de ce EA a insistat atât de mult să nu renunț la copil, de ce, după ce am născut, mi-a spus că s-a rugat mult pentru noi, și de ce mi-a dăruit icoană a Sfântului Stelian. EA nu putea avea copii, EA voia să salveze un suflet, EA se gândea la durerea mea și o durea și pe ea… Doamne, îți mulțumesc că ai lucrat prin ea, îți mulțumesc că mi ai dăruit un copil sănătos și iartă-mă dacă mi-a fost frică! Iar ție, draga mea, îți mulțumesc că ai fost îngerul meu păzitor și că ai plâns de bucurie când ai aflat că țin copilul. Prin durerea ta am înțeles cât de binecuvântată sunt.”
Vă rugăm să ne sprijiniți trimițând mărturii
sau îndemnând persoanele cunoscute
care au trecut prin criză de sarcină să trimită mărturii la 101marturii@gmail.com
Mărturiile se vor publica la FemeiFericite.com sau AvorturiRegretate.ro
Numele și datele personale nu vor fi făcute publice decât la cerere.
Citește mai multe mărturii despre criza de sarcină
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
