Alex Azar, secretarul SUA pentru sănătate și servicii umane, la ONU – „Nu există niciun drept internațional al avortului. Termeni ca sănătatea sexuală și reproductivă subminează rolul esențial al familiei și promovează avortul.”
„Nu susținem în documentele ONU referirile la termeni și expresii care creează ambiguitate, cum ar fi sănătatea sexuală și reproductivă, din cauză că astfel se poate submina rolul esențial al familiei și promova practici precum avortul, în situații în care nu există consens internațional și care pot fi greșit interpretate de agențiile ONU.
Astfel de termeni nu iau în considerare rolul cheie al familiei în ceea ce privește sănătatea și educația și nici dreptul suveran al națiunilor de a implementa politicile de sănătate potrivit contextului lor național. Nu există niciun drept internațional al avortului, iar acești termeni nu ar trebui utilizați pentru promovarea măsurilor și politicilor pro-avort.
Noi susținem educația sexuală care apreciază rolul protectiv al familiei și nu ignoră riscurile sexuale asupra tinerilor.”
Aceasta este poziția administrației SUA, exprimată de Alex Azar, secretarul pentru sănătate și servicii umane (echivalent ministrul sănătății), la summitului global al Universal Health Coverage –UHC (Acoperirea Universală cu Servicii Medicale), care a avut loc pe 23 septembrie la New york, în marja celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cu o zi înainte de începerea dezbaterilor în plen. De asemenea, declarația lui Azar reprezintă punctul de vedere al unei coaliții de state formată din Bahrain, Belarus, Brazil, Republica Democrată Congo, Egipt, Guatemala, Haiti, Ungaria, Irak, Libia, Mali, Nigeria, Polonia, Federația Rusă, Arabia Saudită, Sudan, Emiratele arabe Unite și Yemen., toate acestea însumând o populație de peste 1,3 miliarde de locuitori.
UHC este inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care în esență prevede că orice persoană din lume are dreptul fundamental la un pachet minim de servicii de sănătate, indiferent că are sau nu asigurare medicală. Garantarea accesului la acest pachet minim de servicii de sănătate devine astfel un drept fundamental al omului.
În cadrul reuniunii a fost adoptată Declarația politică cu titlul „Acoperirea Universală cu Servicii Medicale – Împreună pentru o lume mai sănătoasă”, care are o importanță deosebită. Aceasta ar confirma angajamentul ONU și statelor membre de a întreprinde toate eforturile, politice, legislative și materiale, la nivel național, regional și mondial, de a asigura pentru toată lumea accesul la servicii de sănătate. UHC este foarte importantă îndeosebi pentru statele sărace care ar urma să beneficieze de o finanțare externă mai mare pentru programele de sănătate, dar și pentru toate persoanele sărace din toate țările, deoarece fiecare stat va trebui să asigure tuturor cetățenilor un pachet minim de servicii de sănătate, indiferent dacă aceștia au sau nu asigurare medicală. Până în 2023 vor fi alocați 1 miliard de dolari în cadrul UHC.
Pe lângă o serie de aspecte privind gradul angajamentului pe sănătate pe care guvernele statelor sunt dispuse să și-l asume, principalul motiv de dezacord asupra textului final al declarației l-a reprezentat (și încă îl reprezintă) formulările „educație sexuală completă”, „accesul universal la servicii de sănătate sexuală și reproductivă” și „accesul universal la drepturile de sănătate sexuală și reproductivă . De la începerea mandatului Administrației Trump-Pence, SUA au făcut eforturi susținute pentru a elimina aceste formulări din textele documentelor ONU. Motivul este perfect întemeiat, deoarece susținătorii avortului, atât în SUA, dar și în lume au interpretat aceste formulări ambigue în sensul că „ONU garantează accesul la avort pentru toate femeile”. În acest context, în SUA și nu numai, lobby-ul pro-avort a definit avortul ca drept al omului -„un drept fundamental al femeilor”.
Facilitatorii negocierilor pe textul final al declarației, ambasadorii Georgiei și Thailandei, au propus o soluție de compromis, care se pare că a fost acceptată judecând după forma în care a fost adoptată declarația politică a summitului.
Astfel, la punctul 56 din declarație (https://www.un.org/pga/73/wp-content/uploads/sites/53/2019/05/UHC-Political-Declaration-zero-draft.pdf) se menționează „accesul universal la serviciile/drepturile de sănătate sexuală și reproductivă”, dar este adăugată mențiunea „În conformitate cu Programul de Acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (PA al ICPD) și Platforma de Acțiune de la Beijing și toate amendamentele care au rezultat în urma conferințelor subsecvente, așa cum au fost adoptate de Adunarea Generală”. În toate aceste documente formulările disputate nu sunt interpretate nicidecum ca „drept la avort”.
De exemplu, în PA al ICPD prin „accesul la servicii de sănătate reproductivă și sexuală” sunt definite: „consilierea privind planificarea familială, îngrijirea prenatală, nașterea sigură și îngrijirea post-natală, prevenirea și tratamentul adecvat al infertilității, prevenirea avortului și gestionarea consecințelor avortului, tratamentul infecțiilor aparatului reproductiv, bolile cu transmitere sexuală și a altor afecțiuni de sănătate reproductivă; educația, consilierea, după caz, privind sexualitatea umană, sănătatea reproducerii și parentalitatea responsabilă. Serviciile privind HIV / SIDA, cancerul de sân, infertilitatea și nașterea. Descurajarea activă a mutilării genitale feminine (MGF).”
UE, dar și multe alte state unde lobby-ul pro-avort este dominat, au respins inițial varianta propusă de facilitatori, deoarece prevederile adăugate blochează posibilitatea de promovare a avortului ca „drept fundamental universal”. În acest context, ajungerea la un compromis a fost dificilă, însă inițiativele diplomatice al SUA, precum și perspectiva a pierde principalul contributor la finanțarea UHC și eventual a blocării inițiativei, au contribuit la flexibilizarea pozițiilor.
În iulie, printr-o inițiativă fără precedent, SUA au trimis tuturor membrilor ONU o scrisoare semnată de secretarul de stat Pompeo și secretarul pentru sănătate și servicii umane Azar, prin care le cerea să se ralieze eforturilor pro-viață la summitul UHC pentru „a se asigura că fiecare stat suveran are capacitatea de a decide cel mai bun mod de a-i proteja pe cei nenăscuți și familia, precum și de a apăra familia ca unitate fundamentală a societății, vitală pentru copii să se dezvolte și să ducă o viață sănătoasă”.
În document era exprimată „îngrijorarea profundă a SUA privind eforturile agresive făcute în anumite foruri ale ONU de a reinterpreta instrumentele internaționale în scopul creării dreptului internațional la avort și promovării unor politici internaționale de slăbire a familiei”.
În opinia SUA, „dovezi în acest sens se găsesc în referirile din multe documente internaționale privind sănătatea globală unde educație sexuală completă, accesul universal la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și accesul universal la drepturile de sănătate sexuală și reproductivă sunt interpretate în sensul diminuării rolului parental în cele mai sensibile și personale chestiuni privind familia, ultima expresie fiind interpretată în sensul promovării avortului, inclusiv prin exercitarea de presiuni asupra țărilor de a-și abandona principiile religioase și normele culturale transpuse prin legi care protejează viața copiilor nenăscuți”.
În scrisoare se arăta că „aceste abordări subminează angajamentele privind dezvoltarea durabilă și atingerea obiectivului de sănătate pentru toți, iar eforturile de a promova astfel de politici nocive în formatele internaționale unde este dezbătută și reglementată sănătatea globală, cum ar fi ONU și organismele afiliate ca Organizația Mondială a Sănătății, sunt îngrijorătoare și trebuie combătute.” SUA sunt de părere că prin aceasta „se deviază atenția de la problemele reale privind sănătatea și sunt importate în dezbateri chestiuni care ar trebui să fie soluționate la nivel național, sub-național sau al comunităților, iar tonul acestor dezbateri este din ce în ce mai dezbinator, diminuând consensul asupra priorităților privind sănătatea globală.”
Având în vedere acest context, la Adunarea Generală pentru Sănătate din 2019 (Geneva 20-28 mai), o largă și eterogenă coaliție de state membre (Brazilia, Egipt, Ghana, Haiti, Indonezia, Irak, Nigeria, Arabia Saudită și SUA), împreună însumând o populație de peste 1 miliard de oameni, semnaseră o declarație comună care făcea un apel la promovarea unor programe și inițiative privind sănătatea femeii aliniate obiectivelor de dezvoltarea durabilă, dar sublinia și faptul că expresiile și termenii neclari menționați mai sus pot crea confuzie și au devenit asociați cu politicile pro-avort și anti-familie.
Pe acest model, în scrisoare SUA au cerut guvernelor să li se alăture și să:
„Ia în considerare semnarea unei declarații comune la summitul UHC asemănătoare cu cea de la Adunarea Generală pentru Sănătate”,
iar dacă vor fi interesate,
„Să transmită instrucțiuni diplomaților și atașaților de sănătate pe care îi au la Geneva și New York să colaboreze cu cei ai SUA și aliaților acestora la redactarea documentului, care să reflecte valorile comune”,
și, în final,
„Să încurajeze alte state din regiunea lor să se alăture acestei coaliții în creștere pentru a riposta contra eforturilor nocive de a reinterpreta instrumentele de drept internațional în vigoare de mult timp, așa cum cer politicile pro-avort și anti-familie și pentru a promova poziții proactive care vor proteja familiile și îmbunătății sănătatea tuturor oamenilor.
Din păcate România, la fel ca majoritatea statelor UE nu s-a alăturat coaliției pro-viață și pro-familie. Polonia și Ungaria, conduse de guverne declarate pro-viață și pro-familie sunt deocamdată singurele state UE care s-au raliat demersului SUA și coaliției. România s-a raliat poziției exprimată în declarația rostită de Sigrid Kaag, ministrul olandez pentru comerț exterior și cooperare în domeniu dezvoltării.
Evident, declarația s-a concentrat exclusiv pe serviciile de sănătate sexuală și reproductivă (SSSR) și pe sănătatea și drepturile sexuale și reproductive (SDSR) , ca și cum acestea ar fi cel mai important aspect al UHC. SSSR și SDSR apar împreună de nu mai puțin de 6 ori în textul de o pagină al declarației. Poziția exprimată de reprezentanta Olandei nu face decât să confirme temerile exprimate de SUA și coaliția condusă de acestea că prin termeni ca SSSR și SDSR se urmărește promovarea avortului la nivel global (https://www.government.nl/documents/diplomatic-statements/2019/09/23/joint-statement-on-srhr-in-uhc)
Deși nu este menționat cuvântul avort în declarație, textul ne arată clar cam unde bătea Sigrid Kaag. Nu trebuie să uităm că predecesoarea lui Kaag, Lilianne Ploumen, este cea care a lansat în 2017 fundația ”She decides” – „Ea decide”, ca o reacție la anunțul președintelui Donald Trump de a opri ajutorul extern pentru organizațiile care practică, sprijină sau promovează avortul ca mijloc de contracepție la nivel global (Mexico City Policy). „Ea decide” are ca scop strângerea de fonduri pentru finanțarea avorturilor în statele sărace. Numai guvernul olandez a alocat fundației 29 de milioane de dolari din bugetul 2017 și 2018, folosiți pentru finanțarea avorturilor în state ca Ethiopia, Yemen, Mali, Bangladesh and Mozambique, iar doamna ministru Kaag a fost responsabilă pentru această operațiune. Postarea pe Twitter a lui Kaag lămurește de la sine sensul declarației de la ONU, la care și România s-a aliat: „Olanda vorbește în numele a 58 de state pentru importanța drepturilor femeilor, egalității de gen și a SDSR, în special acum când acestea se află sub presiune (notă: presiune politicilor pro-viață ale administrației Trump). Atunci când femeile au dreptul de a decide asupra propriilor corpuri, au un viitor mai prosper.”