Statele Unite: De ce libertatea religioasă are nevoie de mai multă protecție?

Arizona, Statele Unite, 22 februarie 2014

CNN relatează că parlamentarii statului american Arizona au aprobat o lege care confirmă dreptul proprietarilor de companii să refuze acordarea unor servicii pe motiv de convingere religioasă. Mai precis, fotografii, organizatorii de nunți, florarii, deținătorii de restaurante sau locații pot refuza, pe temeiul propriei religii, să le ofere servicii persoanelor gay.

Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată și de guvernatorul republican al statului Arizona, fosta femeie de afaceri Jan Brewer, care a declarat pentru CNN:

„Cred că orice proprietar de afacere poate alege cu cine vrea să lucreze. În viața și în afacerile mele, dacă nu vreau să am de a face cu o persoană sau o companie, nu mă interesează. Asta e America. Asta e libertatea“. CNN a prezentat legea drept controversată, filmând aproape exclusiv grupul de protestatari care se exprimau împotriva acesteia.

Votul care a avut loc săptămâna trecută în Arizona a venit la numai o săptămână după unul similar din statul Kansas, unde s-a votat o lege care permite refuzul firmelor de a oferi servicii de orice fel persoanelor de același sex care formează un cuplu.

Apărătorii drepturilor comunității LGBT au vorbit foarte mult în acest context despre revenirea discriminării, despre restaurante care ar putea refuza să servească persoanele LGBT. Dar adevărata dezbatere are de fapt legătură cu libertatea de conștiință, pe care aceste noi legi vin să o întărească.

De exemplu, de curând, Curtea Supremă a statului american New Mexico a decis împotriva unei fotografe care a refuzat să lucreze la nunta unui cuplu de lesbiene. Fotografa motivase că imaginile ei aveau să promoveze un concept pe care religia sa nu îl acceptă. Lesbienele au reclamat-o la Comisia pentru Drepturile Omului, care a amendat-o cu peste 6.600 de dolari. Iar Curtea Supremă din New Mexico a susținut această decizie, judecătorul Bosson atrăgând atenția printr-o opinie scrisă în care vorbea despre obligația cetățenilor „de a face compromis cu convingerile religioase care le inspiră viața… O societate pluralistă multiculturală… cere neapărat aceasta.”

Cu toate acestea, un sondaj Rasmussen Reports de anul trecut arată că 85% din americani cred că un fotograf creștin cu profunde convingeri religioase, care se opune căsătoriei între persoane de același sex, are dreptul să refuze să lucreze pentru o astfel de ceremonie de căsătorie.

Ideea este că nu poți obliga pe cineva să facă un lucru împotriva propriei conștiințe, împotriva a tot ce ține mai de preț persoana respectivă. Este la fel ca în cazul medicilor și asistentelor care refuză să ia parte la procedurile de avort fiindcă au credința profundă că valoarea vieții este inestimabilă și că nu pot trăi cu așa ceva pe conștiință.

Cazul fotografei din New Mexico nu este singular. O florăreasă din Washington s-a ales cu dosar la procuratură după ce a refuzat să furnizeze aranjamente florale pentru o nuntă între persoane de același sex. Acuzarea nu a ținut cont de faptul că florăreasa avea persoane LGBT printre clienți, pe care le servea fără probleme. Dar a refuzat pe motive de conștiință să se implice într-un eveniment cu care nu era de acord. La fel, un judecător din statul New Jersey a decis, în 2012, că o casă de vacanță a Bisericii Metodiste Unite nu-și putea refuza serviciile dacă cuplurile homosexuale i-o cereau. Și deținătorii unei locații de nuntă din statul Iowa au avut pierderi financiare și au fost abuzați verbal pe email după ce au refuzat unui cuplu format din persoane de același sex organizarea nunții în locația lor.

Deși aceste atitudini ale creștinilor ar trebui să se bucure de protecția Primului Amendament din Constituția americană, acțiunile în justiție împotriva lor pe baza legilor anti-discriminare s-au înmulțit după ce tot mai multe state americane au adoptat legi care le permit cuplurilor de homosexuali și de lesbiene căsătoria. Aceasta confirmă îngrijorarea conservatorilor, care văd noua legislație a căsătoriei ca pe începutul unei bătălii culturale, de răsturnare totală a valorilor din societate prin impunerea dictaturii unei minorități.

Pe un blog găzduit de site-ul azcentral.com, avocatul Joseph La Rue și Kerri Kupec, director juridic la o organizație de apărare a libertăților civile din Arizona explică legea adoptată în statul lor. La nivel federal, SUA a adoptat Religious Freedom Restoration Act (RFRA), o lege menită să apere persoanele care se simțeau constrânse în libertatea lor religioasă de o lege cu aplicabilitate generală. O trecere în revistă a cazurilor care au apelat la această lege demonstrează că ea e menită să prevină abuzurile, nu să creeze altele, argumentează cei doi specialiști. Ei spun că e nevoie de un amendament la nivel statal, deoarece, ea a fost gândită pentru funcționarii de la nivel federal.

„În America, ne bazăm pe principiul că, atunci când ieși în societate, nu-ți lași principiile religioase închise în casă”, spun cei doi juriști.

Ei arată că această lege nu este formulată pentru a le permite oamenilor să facă orice vor în numele libertății religioase, ci pentru a evita ca legile statului să interzică cuiva să acționeze în conformitate cu propriile convingeri religioase.

Arizona va continua să păstreze un echilibru între interesul statului și libertatea religioasă. De exemplu, nu va permite uciderea, chiar dacă religia i-ar cere cuiva aceasta.

Reamintind cazul din New Mexico, al fotografei care a refuzat să lucreze la ceremonia de căsătorie a două lesbiene, Joseph La Rue și Kerri Kupec se referă la argumentul judecătorului Bosson, care a spus că prețul cetățeniei stă în compromisul cu unele din propriile valori. Cei doi spun:

„A obliga pe cineva să acționeze împotriva propriei credințe este o violare a demnității sale ca persoană. Nimeni nu ar trebui obligat să aleagă între a-și câștiga existența și a trăi liber. Niciun tribunal nu trebuie să ne mai poată spune vreodată că violarea libertății noastre este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru calitatea noastră de cetățeni”, încheie cei doi juriști.

Surse: azcentral.com, CNN, CNN, Știri pentru viață

Prelucare: Ștefana Totorcea