Un bărbat din Marea Britanie cu sindrom Down tocmai și-a sărbătorit cea de 77-a aniversare
Georgie Wildgust, căruia nu i se dădeau șanse să treacă de vârsta de 10 ani, a sărbătorit pe 29 august cea de a 77-a aniversare, sănătos și înconjurat de familie și de prieteni. Georgie s-a născut cu sindrom Down, iar medicii i-au spus mamei lui că băiatul nu va trăi mai mult de 10 ani. Acum, la 77 de ani, Georgie este unul din cei mai longevivi oameni cu sindrom Down din lume.
Grădinar pensionat, Georgie este descris de către cei care îl cunosc ca o fire independentă, în permanență vesel. Probabil independența vine și de la faptul că mama lui știind că nu are prea mult de trăit l-a lăsat să facă ceea ce dorea. Din 1993, după decesul mamei, Georgie locuiește la un centru pentru persoane cu dizabilități, unde are o viață socială foarte activă. Acestuia îi place să danseze și să cânte, adoră karaoke și obișnuia să meargă și la ore de teatru. De asemenea, Georgie petrece multe ore desenând și colorând. În permanență face ceva care îl ține ocupat și în formă. La televizor urmărește doar canalul BBC 1.
Georgie ține legătura pe skype cu sora lui mai mică care locuiește în Australia. Fratele lui mai mare a murit în urmă cu 6 ani. Oricum Georgie are oricum o familie numeroasă, formată din ceilalți locatari și personalul de la centru. De asemenea, Georgie este cunoscut de toată lumea de la Asociația persoanelor cu sindrom Down, cu care acesta ține legătura. Asociația a postat pe Twitter, în numele tuturor membrilor, un mesaj cu ocazia zilei de naștere a lui Georgie.
Datorită progresului medicinii, dar și a îngrijirii și dragostei celor din jur, speranța de viață a persoanelor cu Down este acum între 50 și 60 de ani. Un număr mic trec de 70 de ani și chiar se apropie de 80, așa cum este cazul lui Georgi. Oficial, cea mai longevivă persoană cu Down în viață până de curând tot un britanic, Kennedy Cridge, care a decedat anul acesta pe 16 aprilie, la vârsta de 79 de ani. Potrivit UK Metro, americanul Bert Holbrook, care a decedat în 2012, la vârsta de 83 de ani, ar fi fost cea mai longevivă persoană cu Down din lume.
Aceste mărturii și multe alte mii ca acestea ne arată că, în pofida dizabilităților, problemelor medicale, pronosticurilor pesimiste ale medicilor sau prejudecăților sociale, persoanele cu Down pot avea vieți normale și împlinite, iar speranța lor de viață crește continuu. Tot ceea ce au nevoie este să fie acceptați, îngrijiți, încurajați și, foarte important, să fie iubiți.
Din păcate, în prezent asistăm la „un holocaust global împotriva copiilor cu sindrom Down”. Islanda, care de curând declara doliu național pentru topirea unui ghețar, se mândrește că din 2017 este o „țară fără sindrom Down”. Niciun copil cu Down nu s-a născut în Islanda în perioada 2012-2017. „Mândria națională” a Islandei este rezultatul avortării în procent de 100% a copiilor nenăscuți diagnosticați cu Down. Danemarca îi urmează exemplul și își propune ca în următorii 10 ani să nu mai aibă niciun copil cu Down născut. În Marea Britanie și SUA 90% dintre copiii diagnosticați cu Down sunt avortați.
Toate statele care practică această formă sinistră de eugenie, încurajând exterminarea prin avort a copiilor diagnosticați cu Down, ar trebui să aibă în vedere faptul că valoarea unui copil născut cu dizabilități, indiferent care ar fi acelea, nu poate fi eradicată de nicio națiune. Acești copii au fost și ei creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.