Studiul care ne arată că nu diferențele de gen, ci tocmai separarea genului de sexul biologic reprezintă construct cultural
Scriitorul Silviu Dancu a comentat pe Facebook un studiu recent publicat despre diferențele structurale dintre fete și băieți confirmate încă din perioada intrauterină. Redăm integral mai jos comentariul lui.
Ooops! Cam tare! În articolul acesta se vorbește, de fapt, despre mai multe chestii, nu doar despre existența unei diferențe structurale între genuri. Ne arată că:
1. Există diferențe notabile și verificabile, la nivel de structură și de activitate cerebrală, între băieți și fete, ca fiind specifice unui gen sau altul.
2. Studiile s-au făcut inclusiv pe fetuși, tocmai pentru că s-a luat în considerare prezumția de determinare a genului prin canoanele socio-culturale. La nivel de fetus nu există educație, prin urmare, nici contaminare cu modele de percepere și de interpretare a genurilor. Efectul paradoxal (și, aș zice, amuzant) e acela că prin acest studiu, copiii nenăscuți nu doar că au fost tratați și recunoscuți ca ființe umane, ba chiar ca având o identitate de gen specifică. Pe scurt, tocmai argumentul susținătorilor politicilor de gen a determinat lumea științifică să se orienteze către ”nenăscuți” și să-i trateze ca pe ființe umane reale, ceea ce aruncă sub semnul întrebării și discursul pro-choice: căci, iată, studiul dovedește că vorbim despre ființe umane reale, care mai și prezintă diferențe de gen specifice. Vorbim, încă din perioada intra-uterină, despre băieți și fete.
3. Ne arată că separarea între sex și gen este mai degrabă o realitate ideologică, o invenție… culturală și ideologică, adică fix ceea ce acuză adepții teoriilor de gen, în cazul ”modelului patriarhalist”.
4. Ne mai arată cum tezele unei ideologii sunt impuse specialiștilor (și confirmate/validate prin premii consistente) în pofida faptului că sunt emise de non-specialiști – când un specialist în literatură comparată îi explică (ba chiar îi stabilește canonic!) unui neurolog care e faza cu diferențele de gen la nivel de structură și de activitate cerebrală avem de-a face cu o mare problemă de sistem. O problemă care ne arată că ideologii și activiștii se opun și se impun specialiștilor și științei. 5. Ne atrage atenția că premiile prestigioase nu au, de fapt, valoare de confirmare obiectivă, ci una de promovare (inclusiv agresivă) a unor idei în trend. Altfel spus, ideologie și politică, nu știință. Articolul e din 27 martie 2019, e semnat de un specialist și apărut într-o publicație a cărei echipă editorială nu este nicidecum alcătuită din neofiți. Aș spune că libertate înseamnă atunci când avem dreptul de a emite teorii legate de gen, dar și atunci când avem dreptul de a nu fi de acord cu ele. De a le privi critic, de a le contesta pretenția de adevăr hegemonic, dincolo de orice negociere.