avort
Scrisoare deschisă adresată președintelui Obama de către o adolescentă americană
de Anastasia Bragg, 08 noiembrie 2012
Stimate Președinte Obama,
Marți noapte, în noaptea alegerilor, am stat până târziu în camera mea. Mi-am terminat tema, un eseu despre festivalurile hinduse. Dar nu mi-era somn, așa că, fiind adolescentă, nu am mers la culcare. În schimb, m-am așezat pe podeaua dormitorului meu și am răsfoit manualul de religii ale lumii, un curs la care sper că voi asista până la sfârșitul semestrului.
Acolo am găsit o pagină întreagă dedicată dumneavoastră. Era intitulată „Fragmente din discursul istoric al lui Obama de la Cairo”, cel din iunie 2009.
Am început s-o citesc.
Ați vorbit atunci musulmanilor din Cairo. Ați început cu atacurile din 11 septembrie 2011. Iată ce spuneați:
Toate aceste lucruri au adus mai multă frică și mai multă neîncredere. Iar acest cerc al suspiciunii și discordiei trebuie să se termine. Am venit aici la Cairo în căutarea începerii din nou a dialogului între Statele Unite și musulmanii din întreaga lume, unul bazat pe interes și respect reciproc, unul bazat pe adevărul că America și Islamul nu se exclud și nu trebuie să fie în competiție. Dimpotrivă, ele se bazează și împărtășesc principii comune, cum sunt cele ale dreptății și progresului, toleranței și demnității tuturor ființelor umane.
Domnule Președinte, acestea sunt cuvinte foarte frumoase. Ca și Martin Luther King Jr., prin acest pasaj și cele care urmează ați pus pe tapet o imaginea a păcii și a speranței. Principiile justiției și al progresului! Principiile toleranței și al demnității! Inima mea cântă de bucurie auzind cuvintele dumneavoastră!
Dar stau lucrurile chiar așa cum spuneți? ”Demnitatea tuturor ființelor umane” – credeți sincer în asta? Nu îmi place să aduc o pată neagră asupra dumneavoastră la numai o zi după realegerea ca președinte, dar trebuie să realizați că nu ați apărat în mod consistent demnitatea umană. Ca senator de Illinois, ați votat de patru ori împotriva legii de protecție a copiilor avortați dar născuți vii! În mod repetat, ca președinte, ați apărat și promovat avortul la cerere, și ați susținut Planned Parenthood, o organizație care lipsește de demnitate nenumărate femei și copii.
Domnule Președinte, cuvintele dumneavoastră sunt frumoase, dar eu vă cunosc faptele, și nu pot decât să mă îndoiesc asupra corectitudinii lor.
Citind discursul dumneavoastră o altă remarcă mi-a sărit în ochi.
Atunci când sunt omorâți oameni nevinovați din Bosnia și Darfur, acest lucru este o pată pe conștiința noastră colectivă.
Da, așa este, dar și atunci când copiii nevinovați sunt avortați în America, aceasta este, de asemenea, o pată pe conștiința noastră colectivă. Domnule Președinte, pacea lumii este un obiectiv foarte demn. Cu toate acestea, cred că pacea națională este o condiție prealabilă pentru pacea lumii și, sincer, nu cred că pacea națională poate fi atinsă în timp ce vom persista în uciderea copiilor noștri.
Ochii mei au zburat în josul paginii și s-au oprit la un alt pasaj ironic de frumos.
Aceeași poveste poate fi spusă de oameni din sudul Africii, din sudul Asiei, din Europa de Est si din Indonezia. E o poveste cu un adevăr simplu: Violența este un sfârșit, o fundătură […] Nu este nici curaj, nici un semn de putere să tragi cu rachete în copiii care dorm sau să arunci în aer femeile bătrâne dintr-un autobuz. Aici nu e vorba despre cum se pretinde autoritatea morală, ci despre modul în care se înfățișează ea.
Domnule Președinte, nici nu știți cât de adevărate sunt propriilor dumneavoastră cuvinte. Această afirmație este adevărată și universal valabilă – folosirea violenței înseamnă atât capitularea autorității morale, cât și pierderea integrității morale.
Dar dacă credeți cu adevărat că violența nu este o soluție, atunci de ce îi permiteți să se desfășoare aici, în America? De ce ignorați cu bucurie decesele violente ale celor aproape patru mii de copii care mor în fiecare zi? Nu vedeți că aceste acte de violență generează probleme și nu soluții? Vorbiți de speranță, dar cuvintele sunt contrazise de acțiunile dumneavoastră. Chiar credeți că avortul oferă vreo licărire de speranță pentru o mama disperată sau pentru copilul său neajutorat și nenăscut?
M-am simțit ca și cum cineva m-ar fi lovit în stomac când m-am așezat cu picioarele încrucișate pe podeaua dormitorului meu noaptea trecută. M-am simțit trădată de inconsecvența dumneavoastră. M-am simțit rănită pentru că dumneavoastră, în calitate de lider al țării mele, vă dați bătut în fața violenței, și, conform cuvintelor dumneavoastră, vă pierdeți autoritatea morală.
Domnule Președinte, eu sunt prea tânără pentru a vota, abia la anul voi avea drept de vot, dar nu sunt, nici măcar o singură zi, prea tânără pentru a-mi păsa. Îmi pasă de națiunea mea. Îmi pasă de semenii mei cei care mor în mod violent în fiecare zi.
Când respirația mi-a revenit și ochii mei au devenit iar limpezi, am parcurs restul paginii. Au fost multe adevăruri minunate tipărite acolo, dar eu nu m-am gândit prea mult la ele. M-am gândit că e în regulă așa, pentru că probabil nici dumneavoastră nu v-ați gândit.
M-am oprit din nou în partea de jos a paginii.
[…] o credință care a pulsat în leagănul civilizației și care încă mai bate în miliarde de inimi din întreaga lume […] Avem puterea de a face lumea așa cum o dorim, dar numai dacă avem curajul de a face un nou început.
Eu am acest curaj.
Vedeți, nu-i așa, că vorbele dumneavoastră nu înseamnă prea mult. Cuvintele din acea zi la Cairo au fost uimitoare. Ați proclamat cu fermitate adevărul și speranța de pe podiumul pe care erați. Discursul pe care l-ați ținut a fost o capodoperă! Dar acțiunile dumneavoastră nu au susținut cuvintele. Nu ați apărat demnitatea umană și nu ați luptat împotriva violenței aici, în țara dumneavoastră.
Poate că nu sunt suficient de mare pentru a vota, dar am curajul de care ați vorbit, curajul de care este nevoie pentru a pune un nou început. Am de gând să folosesc acest curaj pentru a lupta pentru viața și libertatea tuturor celor nenăscuți, pentru cei care nu au avut niciodată șansa de a lupta pentru ei înșiși. Da, am de gând să apăr demnitatea umană și să lupt împotriva violenței chiar aici, în America.
Cu respect,
O adolescentă americană
Text tradus din engleză
Text tradus din engleză
Sursa: Live Action
DONEAZĂ
Asociaţia ProValori Media
RO18RZBR0000060016473191 (RON)
RO85RZBR0000060016473246 (EUR)
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.