LGBTiștii îl recunosc pe Dumnezeu, au vorbit cu el și știu ce vrea, ce face și ce nu face

de Paul Ghițiu, Evenimentul Zilei

Comunicatul/apelul organizațiilor, care au organizat marșul celor 200-500 (după diverse surse) de activiști lgbt de sâmbătă împotriva inițiativei celor 3 milioane de susținători ai familiei normale, ne aduce câteva revelații și ne lasă câteva câteva întrebări.

1. Activiștii lgbtiști recunosc existența lui Dumnezeu și, mai mult, știu ce dorește și ce face acesta.

2. Dacă îl recunosc și nu ni l-au prezentat în alte coordonate – discutăm despre Dumnezeul, iudeo-creștin, față de care nu au prezentat nicio observație, amendament, contestare –  înseamnă că îl recunosc așa cum e prezentat în cărțile sfinte ale celor două religii, în exegeza și tradiția lor, și că acceptă și ceea ce Acesta ne spune că e bine, sau nu, să facem.

3. Dacă primele două condiții, după cum vedem din textul emanat de la lgbt, sunt îndeplinite (în orice caz nu sunt elemente din care să înțelegem contrariul) atunci însemnă că și stilul lor de viață și cerințele lor sunt futile (pt. activiști: vezi dicționarul), fără valoare din punct de vedere filosofic, condamnate de Creator și contrarii voii Acestuia.

4. Dacă sunt contrare voii lui Dumnezeu, sensului normal (natural) al existenței omului, dar totuși ei le susțin, înfierând cu mânie lubrică (vezi dicționarul) poziția majorității, înseamnă că au o poziție politică și fac politică, ceea ce contestă însuși demersul lor, care invocă neamestecul politicului în problema sexului. Același lucru fac (politică) și atunci când contestă o modalitate de legiferare, sau cer, printr-o altă legiferare, recunoașterea căsătoriei homosexuale, înlocuirea sexului cu, volatilul și inconstantul, gen etc., adică tot politică.

7. În consecință, dezvăluirea lor, cu pretenție de adevăr, că „Dumnezeu nu face politică”, este cel puțin nesusținută, dacă nu falsă Dacă recunosc și acceptă existența lui Dumnezeu, Creatorul universului și al omului, deci al unor sfere pe care, în final, în interior fiind,  nu le înțelegem, atunci nu putem ști nici ce e în capul lui Dumnezeu, deci nici dacă face sau nu politică. Și, din câte vedem în istoria umanității, cel puțin din ceea ce ne prezintă textele religioase iudaice și apoi cele creștine, Dumnezeu face politică. Cum, de ce, pentru ce, asta e altă treavă, pe care, dacă nu avem cum să-l înțelegem pe Dumnezeu, nu putem să le înțelegem. Dacă nu putem demonstra cu baze științifice că Dunezeu face politică, la fel de sigur este și că nu putem demonstra că nu face.

8. Nu numai creștinii, ci și evreii consideră homosexualitatea o deviere de la normalitate – vezi Sodoma și Gomora. Rabinul șef al Ierusalimului a spus, zilele acestea, că homosexualitatea este o „abominație”. Este el un rasist, fascist, nazist?

9. Cei care pe el și pe alți evrei, religioși sau nu, dar care condamnă deriva nihilistă a moravurilor de astăzi, îi consideră fundamentaliști, extremiști, fanatici, rasiști, fasciști, naziști, pot fi considerați antisemiți?

10. Cei care se referă defăimător la religia și cultura altora pot fi acuzați de „hate speech (discurs al urii)”. Nu este acesta chiar cazul activiștilor lgbt?

12. Cum altfel am putea citi următorul paragraf al apelului organizatorilor:

te asteptam alaturi de noi pentru ca atunci cand drepturile unor cetateni sunt puse sub semnul indoielii, drepturile fiecaruia dintre noi sunt in pericol. Astazi e vorba despre comunitatea LGBT, insa la fel de bine maine poate fi despre drepturile reproductive ale femeilor, despre divort, modificarea legislatiei penale sau a sistemului de taxare. #SustinLGBT

decât ca terorism, tentativă de inculcare a unui sentiment de frică, de supunere, de creare a unei psihoze generalizate de spaimă, renunțare la opoziție și acceptare fatalistă a unei realități fabricate în vederea instaurării totalitarismului ideologic?

Când vorbesc despre drepturile reproductive ale femeii (adică avort) (cum a ajuns să sune această nepătrunsă taină a concepției și nașterii!) ei susțin legiferarea crimei și se fac părtași la crimă, genocid, holocaust al unor oameni, încă nenăscuți, dar vii, în posesia a tot ceea ce caracterizează ființa umană. Iar atunci când, ca să sperie, să închidă gura și să anihileze orice opoziție, amestecă în ghiveciul unui text confuz, și fraze menite a provoca teama, teroarea, supunerea necondiționată, precum modificarea legislației penale sau a sistemului de taxe, activișii lgbt se fac vinovați de tentativă de instaurare a unui regim totalitar. 200/500 de personaje bolnave, plătite sau oportuniste, vor să impună unui popor întreg politica lor. Nici comuniștii nu erau mai mulți la început și tot plătiți, conduși și chiar completați copios de afară.

(Caraghioși și subțiri la raționamente, ne amenință cu modificarea în rău a sistemului de taxe, ca și cum am trăi într-un paradis fiscal. Să le fie de bine, suntem vaccinați, nu ne așteptam la altceva.  Sau cu modifcarea legislației penale? Care legislație penală? Privind furtul? Privind pedofilia? Privind trădarea de țară? Privind crima? Privind incitarea la disoluția societății? Privind terorismul? Privind tentativa de instaurare a unei dictaturi? Perfect! Să se facă!)

13. Dincolo de penibilul, puțina și proasta educație, de imensul prost gust, oribila lipsă de caracter, grava deviere anti-umană, puțina cultură a celor despre care facem vorbire, este de remarcat obrăznicia și agresivitatea cu care amenință, răstălmăcesc, mint și încearcă să spună că ei sunt cei care luptă de partea dreptății, că ei ne aduc adevărul, pacea, fericirea, frumusețea, o lume mai bună. Ce dovadă mai bună, pentru unele dintre cele de mai sus, decât încercarea de a-și atrage partizani dintre atei prin manipularea grosolană că de fapt tema familiei este una bisericească și nu una care ne privește pe toți, adepți ai unei religii sau alteia, sau pur și simplu atei. Este aceeași obrăznicie, același tupeu, aceeași samavolnicie, aceeași tactică a minciunii, dezinformării, deformării, terorii, urii și învrăjbirii, pe care unii dintre noi o știm din „comunismul luminos”, și despre care putem aduce mărturie. Această experiență-moștenire, neplăcută pentru cei care o poartă, dar astăzi folositoare pentru umanitate, face ca astăzi popoarele Europei Centrale și de Est să se ridice împotriva pericolului unei noi dictaturi ideologice și nu, după cum împrăștie otravă militanții progresiști, abandonarea democrației. Democrația au abandonat-o chiar ei atunci când au pornit genocidul moral și existențial al unor așa-zise drepturi ale omului (devieri bolnave de la acestea, de fapt) împotriva popoarelor.

Citește mai multe articole de Paul Ghițiu