Fostă angajată la o clinică pro-avort a rețelei americane Planned Parenhood: „Un loc de muncă rău, avid de bani și foarte-foarte trist”
de Kirsten Andersen, 14 februarie 2014
O fostă angajată a rețelei americane de clinici pro-avort Planned Parenthood și-a vărsat oful într-un interviu captivant publicat în ziarul cu cel mai mare tiraj din statul american Indiana, The Criterion, o publicație a Arhiepiscopiei Catolice locale. Femeia povestește că a fost martoră la adevărate orori, care au șocat-o în cei doi ani în care a lucrat la cea mai mare clinică de avort din statul Indiana.
Marianne Anderson este asistent medical și ajuta medicii clinicii făcându-le anestezie locală pacientelor care-și puteau permite acest lux. Ea a povestit, citată de ziarul The Criterion, că multe femei, inclusiv minore, erau presate să avorteze împotriva voinței lor.
„O fată care venise cu mama ei avea 16 ani. Mama îi făcuse programare. Nu așa ar trebui să funcționeze sistemul. Când am internat-o, mi-am dat seama că fata credea că venise la un control prenatal. Mama o forța la avort. Și-a legat la ochi propria fiică.”
Altădată, povestește Marianne Anderson, „un tip a adus o coreeană. Nu m-am îndoit nicio clipă că era o sclavă sexuală. Tipul nu a plecat nicio clipă de lângă ea. Abia dacă se puteau înțelege. El a făcut toate aranjamentele. În timpul ecografiei, coreeana i-a spus unei asistente că erau o mulțime de fete în casă și că tipul le lovea. Nu s-a mai întors să facă avort. M-am tot întrebat ce s-o fi întâmplat cu ea. O colegă mi-a sugerat mai bine să nu mă mai gândesc”.
Când femeile plângeau în timpul procedurii, medicul Michael King le batjocorea, spunându-le: „Tu ai vrut să vii. Stai locului! Nu am timp de așa ceva”.
„Alt medic, când era în camera cu resturi fetale, denumită POC (Produse de Concepție), vorbea cu bebelușul avortat, căutând toate părțile corpului: «Haide, mânuță, știu că ești pe aici, pe undeva! Nu te mai ascunde!» Mi s-a întors stomacul pe dos. Și sunetul pe care îl făcea când pornea aparatul de sucțiune încă mă mai bântuie”, mai povestește Anderson.
Femeia povestește că s-a dus să lucreze la clinica respectivă pentru că a fost convinsă că acest tip de servicii le ofereau femeilor siguranță. Dar aceste iluzii au fost rapid abandonate.
„Am început să mă simt nelalocul meu când ni i-au trimis pe cei de la centru, de la sediul din New York, să ne învețe procedee de sedare conștientă. Era dezgustător. Două cucoane repetau întruna următorul refren: «Avortul totdeauna!». Atunci m-am gândit că trebuia să scap de acolo. Lucram deja de vreo șase sau opt luni.”
Marianne califică întreaga experiență de la Planned Parenthood ca „absolut jalnică”.
„A fost un loc de muncă rău, avid de bani și foarte-foarte trist. Aveam mereu probleme pentru că vorbeam prea mult cu pacientele tinere, întrebându-le dacă sunt sigure că vor asta”, spune ea.
„Dar, ca să ne păstrăm pe linia de plutire, trebuia să facem un număr de avorturi pe lună”, povestește ea. „În ședințe, ne spuneau mereu că, dacă scade numărul de avorturi, puteam fi trimise acasă sau puteam să lucrăm cu normă redusă.”
În cele din urmă, Marianne a plecat de la Planned Parenthood cu ajutorul lui Abby Johnson, o fostă directoare de la Planned Parenthood care acum conduce o fundație de caritate intitulată And Then There Were None. Aceasta ajută lucrătorii din clinicile de avort să părăsească respectiva industrie. După ce a citit cartea ei, Unplanned (Neplanificat), asistenta medicală a căutat-o pe autoare pe rețelele de socializare și i-a spus că voia să părăsească domeniul.
Atunci Abby Johnson a pus-o în legătură cu Eileen Hartman, lider local al mișcării pentru viață, care a acționat imediat, ajutând-o pe Marianne să-și redacteze un CV și stabilind pentru ea interviuri la spitale și cabinete medicale locale.
Marianne a fost concediată de la Planned Parenthood în iulie 2012, dar a fost imediat angajată la Spitalul Community North, unde lucrează în continuare. „Eram furioasă, pentru că voiam să-mi dau demisia”, spune ea. „Dar acum iubesc ce fac. Lucrez cu oameni minunați, cu creștini. Îmi place mult”, mai adaugă ea.
Din cauza remușcărilor, s-a recules pentru o perioadă, cu ajutorul organizației And Then There Were None, iar acum se roagă zilnic pentru copiii la al căror avort a contribuit.
I-a luat ceva vreme să se decidă să-și facă publică povestea, dar acum femeia declară că e gata să se întoarcă la Planned Parenthood… de data aceasta pentru a picheta clinica și a consilia în stradă pacientele care o vizitează. Se va ruga pentru femeile care merg acolo cu scopul de a-și face programare pentru avort și la va îndemna să aleagă viața.
Citește aici interviul complet cu Marianne Anderson publicat în The Criterion.