„Mama naște, mama renaște; ea se ocupă de copii. Și, desigur, folosește cea mai frumoasă metodă, din instinct, din iubire: îl îngăduie pe copil, orice ar face acesta. Dacă băiatul e năvalnic, viteaz, i-a intrat în cap să cucerească lumea, de ce să nu? Dar, în întâlnirea cu prietenii, el începe să se vadă inferior, pentru că la primul contact cu lumea n-a biruit, și se întoarce plângând la mama sa. Aceasta îi spune: „Nu, puiul mamei, tu ești împărat, tu ai să cucerești lumea!“. Astfel, mama îi dă continuu sentimentul de erou. Ea nu face lucrul acesta pentru că a învățat undeva, ci pentru că-l iubește și pentru că nu vrea să-l vadă un prost. Eu sunt foarte bucuros că Dumnezeu mi-a dat ocazia în copilărie să întâlnesc o carte scrisă de regină Elisabeta – Carmen-Silva, soția regelui Carol I. Acolo am găsit următoarea poezie: „De veți auzi de un erou care a cucerit războaie și în urma lui a făcut dreptate, să știți că a avut o mamă bună;/ De veți auzi de un erou care a viersuit, și versul lui a schimbat sensuri de viață și frumuseți și înflăcărări de inimă, să știți că a avut o mamă bună“ – și tot așa, cam vreo șapte eroi de felul acesta.”
Părintele Arsenie Papacioc
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
