Bigotismul ca rezistență de a defini în mod clar ideea oponentului
de Cătălin Sturza, Facebook
Președintele Iohanins despre susținătorii inițiativei clarificării definiției Căsătoriei între un bărbat și o femeie în Constituție: „E greşit să mergem pe calea fanatismului religios.” (octombrie 2016)
Florin Iaru despre aceiași susținători ai inițiativei: „Trei milioane de proști” (mai 2016)
CTP despre cei care vor vota DA la Referendum: „Aia care își bat copiii până la sânge, îi vând, îi violează, dar sunt buni români pentru că sunt bisericoși”. (azi)
Ce au în comun cei trei influenceri (îmi permit să-l numesc și pe dl Iohannis influencer, mai ales de când dă semne clare că vrea să fie și dumnealui un „președinte jucător”). Aș spune că ceea ce au în comun este bigotismul. Ce este, în fapt, bigotismul? Bigotismul este o formă de rezistență (cu sau fără hashtag). Este rezistența de a defini în mod clar propria idee și de a prezenta, în mod clar, o idee – iată, asta este ceea ce CRED eu. Este rezistența de a defini în mod clar ideea oponentului – iată, aceasta este ceea ce crede adversarul meu de idei. Bigotismul prosperă într-un melanj de idei vagi și obscure, o ceață de clișee pseudoștiințifice, de sloganuri politice importate sau împrumutate, adesea, de la alții.
De aceea, bigotismul este și o formă de indiferență – este chiar o frenezie a indiferenței. Frenezie care stă la rădăcina multor persecuții din istorie. Oamenii cu adevărat pasionați de un adevăr, oamenii care caută să înțeleagă și să le prezinte altora cu claritate un adevăr sunt foarte rar persecutori. Oamenii indiferenți, oamenii care preferă gândirea în sloganuri și în clișee, oamenii care opun rezistență unor idei CLAR DEFINITE – aceștia sunt cei care aprind rugurile și construiesc Gulagurile.