Atletă de elită: „Nu cunosc nicio alergătoare care să nu fi făcut avort” Dar lucrurile încep să se schimbe
de Redacția Stiripentruviata.ro
Pentru mulți atleți, participarea la Jocurile Olimpice reprezintă încununarea muncii de o viață. Dar atletismul le cere sportivelor sacrificii mai mari decât ar fi firesc. Printre acestea: confruntarea cu presiunea de a-și avorta copiii sau de a renunța la carieră odată cu sarcina. Tot mai multe atlete încep să dea mărturie. Iar aceasta schimbă lucrurile.
Un articol din publicația Verily prezintă mai multe mărturii sfâșietoare ale atletelor americane de top care au fost presate să facă avort pentru a-și putea continua cariera sportivă. Multe au simțit că nu aveau de ales, că, dacă alegeau maternitatea, cariera lor sportivă se încheia.
Alegrătoarea Sanya Richards-Ross a scris o carte în care a povestit suferința produsă de avortul făcut sub presiunea de a nu rata participarea la Olimpiada de la Beijing din 2008. „Știam că mă aflu la răscruce. Tot ceea ce îmi dorisem devenise accesibil. Încununarea muncii de o viață îmi stătea înainte”, a scris ea în cartea Chasing Grace: What the Quarter Mile Has Taught Me About God and Life („Alergând după har: Ce am învățat despre Dumnezeu și viață din proba de 400 de metri”).
„În acel moment nu părea că aș avea de ales… Am plâns atât de mult înainte, încât ajunsesem inertă, așa că abia dacă îmi mai amintesc de instrumentele reci care mi se atingeau de piele… Am luat o decizie care m-a distrus.”
Soțul ei, jucătorul de fotbal american Aaron Ross, nu a putut-o însoți la clinica de avort. „Nimic nu putea întrerupe programul de antrenament stabilit de antrenorul lui pentru Super-Cupa Campionilor. Nimic”, scrie ea în carte.
Richards-Ross nu e nici pe departe singura. Într-un interviu acordat revistei Sports Illustrated,ea a declarat: „Efectiv nu cunosc nicio alergătoare care să nu fi făcut avort”.
Presiunea asupra atletelor din echipele universitare este și mai mare, pentru că nu riscă să piardă doar o carieră sportivă, ci și facultatea, dacă au fost admise cu bursă sportivă.
Brianna McNeal, sportivă medaliată cu aur în 2016 la Rio, a primit recent interdicție să mai concureze pentru cinci ani, ratând participarea la Olimpiada de la Tokyo, pentru că nu s-a prezentat la testul anti-doping după ce făcuse avort tocmai cu gândul ca nimic să nu stea în calea carierei sale sportive.
Ea a povestit publicației New York Times ca reprezentanții comisiei anti-doping i-au bătut la ușă, dar nu i-a auzit, deoarece era ghemuită în pat după trauma unui avort.
Investigatorii nu au crezut-o că se simțea rău, pentru că sportiva continuase să fie prezentă pe rețelele de socializare online. Ei au criticat-o pentru că a căutat consiliere spirituală în loc să apeleze la un psihiatru. „Mă simt ostracizată și stigmatizată”, a declarat sportiva.
Studente care rămân fără bursa sportivă
Christina Pirrotta, studentă în anul patru și jucătoare în echipa de fotbal feminin a Universității din Chicago, a declarat pentru revista Verily: „Ca sportivă, știu că o mare parte din identitatea noastră gravitează în jurul sportului și că ne facem mari ambiții și speranțe. Totuși, chiar dacă o sarcină în acest moment nu este o situație ideală, sunt sigură Brianna McNeal și-ar fi putut găsi o cale în viață atât ca mamă, cât și ca atletă”.
Christina Pirrotta se implică alături de organizația Students for Life of America (Studenți pentru viață America). Aceasta a creat prima Cartă a drepturilor studentelor însărcinate, pentru a informa și educa femeile despre drepturile pe care le au.
Atletele studente riscă să-și piardă bursa din care își achită studiile și cazarea pentru facultate. Revista ESPN a contactat sute de facultăți și colegii americane și a aflat că regulamentele lor practic împingeau studentele spre clinicile de avort.
Le Universitatea Clemson, cel puțin șapte atlete făcuseră avort de teamă să nu-și piardă locurile din echipă și sprijinul financiar primit odată cu acesta.
O studentă a povestit că a făcut al doilea avort după ce primise avertisment de la un oficial al universității în legătură cu bursa ei de studii. Studenta semnase cu universitatea un acord de studii în care scria: „Sarcina care conduce la inabilitatea de a concura și de a contribui pozitiv la succesul programului va avea drept consecință modificarea bursei de studii.”
Cassandra Harding, altă studentă, a declarat tot pentru ESPN că încercase să facă avort pentru a-și păstra locul în echipa de atletism a Universității din Memphis, dar descoperise că era însărcinată în patru luni și legile statului Tennessee nu-i permiteau să avorteze în acest stadiu al sarcinii.
Și ea semnase un document în care sarcina era considerată o încălcare a acordului de studii, cu consecința „întreruperii imediate, fără posibilitate de reînnoire, a bursei de studii”. Așa s-a și întâmplat. Universitatea i-a tăiat bursa.
Dacă acest tratament aplicat studentelor vi se pare ilegal, nu vă înșelați deloc, scrie Verily, care semnalează că o lege federală care combate discriminarea pe bază de sex prevede că instituțiile de educație care primesc finanțare din fonduri federale nu au dreptul să trateze studenții diferit în funcție de statutul parental sau identitatea sexuală.
Nu numai universitățile discriminează
Un serial de investigații publicat în New York Times în 2019 dezvăluia că firma Nike a redus drastic plățile către sportivele cu care avea contract după ce acestea născuseră. „Sarcina este sărutul morții pentru atlete”, explica atunci atleta Phoebe Wright.
Allyson Felix, câștigătoare de aur olimpic, a scris că a fost „înspăimântător” pentru ea când a trebuit să ia decizia de a naște un copil, fiindcă momentul a coincis cu renegocierea contractului ei de sponsorizare cu brandul Nike.
Compania a vrut să-i plătească cu 70% mai puțin, refuzând să-i ofere protecție financiară în cazul în care performanța ei urma să scadă după ce devenea mamă.
Din fericire, pe măsură ce tot mai multe femei vorbesc, lucrurile se schimbă. Allyson Felix a încheiat un parteneriat cu altă firmă, Athleta, și cu organizația Women’s Sports Foundation, pentru a crea un fond pentru îngrijirea copilului la care atletele să aibă acces dacă rămân însărcinate.
Atletele care au fost incluse în program sunt aruncătoarea de ciocan Gwen Berry, scrimera Mariel Zagunis și jucătoarea paralimpică de volei Lara Webster. Aceste mame primesc 10.000 $ pe lună pentru îngrijirea copilului în timp ce continuă să concureze.
Lara a declarat: „Pot spune fără exagerare că această finanțare mi-a schimbat viața. Nu e vorba numai de bani în sine, ci și de faptul că marile companii încep să înțeleagă cât de mult se chinuie sportivele care sunt mame… Aceasta transmite un mesaj către toate atletele că nu mai sunt nevoite să aleagă între maternitate și sport. Le pot face pe ambele.”
După implicarea baschetbalistei Kim Gaucher, la Olimpiada de la Tokyo li s-a permis sportivelor lăuze să aducă bebelușii cu ele. Inițial, lui Kim Gausher i s-a spus că fetița ei în vârstă de trei luni nu o poate însoți la olimpiadă, dar sportiva s-a luptat pentru acest drept.
„Este greu să fii mamă, dar este și una dintre cele mai frumoase ocupații ale mele”, a declarat Kim Gaucher. „Când m-am decis să revin în competiție, am vrut să inspir nu numai jucătoarele canadiene, ci și pe fiica mea, Sophie, care vreau să știe că am dat tot ce am putut”.
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
