Homosexualii Coman și Hamilton cer recunoașterea „căsătoriei” lor în România. Ministerul Public: Excepția de neconstituționalitate reclamată este inadmisibilă. Decizia finală CCR, pe 29 noiembrie

646x404 (1)

UPDATE 29 noiembrie 2016: CCR a anunțat o nouă amânare în pronunțarea cu privre la această speță, anunțând că, în privința restrângerii dreptului la liberă circulație în UE reclamat de cei doi, va trebui să ceară o opinie și de la Curtea Europeană de Justiție. Noul termen estimat pentru pronunțarea CCR ar fi în jur de 30 martie, a anunțat Președintele CCR, Valer Dorneanu.

UPDATE 27 octombrie 2016: CCR a amânat din nou, pentru 29 noiembrie, pronunțarea finală în această speță.

UPDATE: CCR a amânat de două ori pronunțarea în această speță. O dată pentru 20 septembrie 2016, apoi pentru 26 octombrie 2016. Între timp, însă, pe 14 octombrie 2014, a fost publicată decizia redactată cu privire la constituționalitatea inițiativei cetățenești de modificare a Constituției cu scopul de a clarifica definirea căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie.

Citește și Curtea Constituțională a României publică decizia de constituționalitate a inițiativei cetățenești de protejare a familiei naturale prin Constituție

Citește și La Parlament, a intrat în circuitul legislativ inițiativa cetățenească de declanșare a referendumului pentru definirea căsătoriei în Constituție ca uniune între un bărbat și o femeie

ARTICOL ORIGINAL: Pe agenda din 20 iulie 2016 a dezbaterilor de la Curtea Constituțională a României (CCR), odată cu discutarea avizului pentru inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției, urma să se discute și o sesizare referitoare la recunoașterea pe teritoriul României a unei căsătorii între două persoane de același sex.

Adevărul informează:

Cetățeanul român Relu Adrian Coman (44 ani) a cerut Curţii Constituţionale (CCR) recunoaşterea căsătoriei sale cu cetățeanul american Robert Clabourn Hamilton (44 ani). Instanţa trebuie să se pronunțe asupra constituţionalităţii articolului 277 alineatele (2) şi (4) din Codul civil, care prevede: „(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România“; „(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile“. Audierile au fost programate pentru miercuri, 20 iulie, data la care CCR urma să dea și verdictul despre iniţiativa Coaliţiei pentru Familie intitulată „Lege de revizuire a Constituției României”, de înlocuire a termenului „soţi“ cu formula „bărbat şi femeie“ în articolul 48 din Constituţie.

Demersul soţilor Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton a început în 2013, când Inspectoratul General pentru Imigrări le-a refuzat recunoaşterea căsătoriei pentru a-şi putea exercita dreptul la libertate de circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene.

Din acel moment Adrian şi Clai au început lupta cu statul român, susţinuţi fiind de familie, de Asociaţia ACCEPT şi de Coaliţia anti-discriminare. Instanţele din România au avut nevoie de 3 ani pentru a hotărî cine e abilitat să judece cazul. Dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Sectorului 5, care a decis să trimită la CCR excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia ACCEPT privind articolul 277 alineatele 2 şi 4 din Codul Civil.

În ședința din 20 iulie, CCR a decis că că inițiativa legislativă a cetățenilor intitulată „Lege de revizuire a Constituției României” îndeplinește condițiile prevăzute de lege, dar a amânat pentru 20 septembrie soluționarea excepției privind dispozițiile din Codul civil referitoare la recunoașterea căsătoriilor dintre persoane de același sex ridicată de homosexualii Coman și Hamilton.

Cauza celor doi a fost susținută în ședința de miercuri de avocatul lor, Iustina Ionescu, și de Csaba Astalozs, Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Reprezentanta Ministerului Public s-a pronunțat împotriva excepției de neconstituționalitate ridicată de cei doi homosexuali. Iată declarația acesteia:

Domnule Președinte, Onorată Curte Constituțională,

Autorii excepției susțin că refuzul autorităților de a le acorda dreptul de rezidență pe teritoriul României, in considerarea calității de soți, ca urmare a unei căsătorii între persoane de același sex încheiată într-un stat membru al Uniunii Europene, reprezintă o discriminare pe criteriul orientării sexuale și le afectează viața intimă, familială și privată.

În realitate, aceștia invocă argumente din perspectiva îngrădirii dreptului la liberă circulație al unui cetățean străin, căsătorit cu un cetățean român de același sex, fiind nemulțumiți de modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate. Apreciem că susținerilor autorilor excepției nu pot fi îndeplinite în condițiile în care dreptul la libera circulație este garantat de Constituție, atât în țară cât și în străinătate, în condițiile legii, iar dispozițiile legale criticate, respectiv aliniatul 4 articolului 277 din Codul Civil prevede tocmai garanții pentru exercitarea dreptului la liberă circulație.

Faptul că un Stat nu recunoaște anumite instituții juridice sau nu recunoaște anumite drepturi ori le recunoaște în anumite condiții reprezintă expresia diversității sistemelor juridice și a modului diferit de evoluție a Dreptului, în conformitate cu evoluția socială și valorile morale ale fiecărei societăți în parte.

Legislația europeană include dreptul la respectarea vieții private și de familie în categoria drepturilor condiționale, fiind permisă ingerința unei autorități publice atâta timp cât aceasta are loc în condițiile prevăzute de Convenție.  De altfel, în această materie, Statele se bucură de o marjă largă de apreciere în îndeplinirea obligațiilor asumate prin Convenție, acestea trebuind să asigure un echilibru între viața privată și protejarea intereselor altor persoane.

Având în vedere cele expuse anterior, apreciem că este vorba despre modul de interpretare a dispozițiilor legale criticate, autorii excepției dorind de fapt modificarea textului de lege invocat, aspecte ce nu reprezinta o problema de constituționalitate, aplicarea și interpretarea legii excedând competentei Curții Constituționale, astfel ca în opinia noastră, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Punctul de vedere al guvernului a fost și el împotriva excepției de neconstituționalitate reclamate de cei doi homosexuali, invocând ordinea socială, bunele moravuri și că s-ar nesocoti importanța căsătoriei în societate. Punctul de vedere al executivului mai preciza că societatea românească nu este pregătită să accepte relații de acest tip.

La profilul profesional publicat în rețeaua LinkedIn, Adrian Coman se prezintă ca fost Director Executiv al organizației românești pro-homosexualitate Accept (1997-2002), fost Director Adjunct de Program la Open Society Institute (2002-2006) și fost Consilier și Asistent Parlamentar Acreditat al europdeputatei Monica Macovei (2009). În prezent, el lucrează pentru ARCUS Foundation, organizație specializată în „promovarea drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay (homosexuale), bisexuale și transgender (LGBT) și conservarea primatelor mari” [sic]. În 2012, ARCUS a oferit cea mai mare finanțare către Departamentul de Stat al SUA (1 milion USD). În cadrul acestei organizații, „mandatul lui Coman este să efectueze schimbări în acele regiuni ale lumii care sunt cele mai ostile conceptelor de drepturi LGBT, respectiv de egalitate de gen”.

 

Subscribe

Subscribe to our e-mail newsletter to receive updates.

, , , ,


Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.