Apărarea căsniciei prin definirea ei
Un interviu cu Ryan T. Anderson despre concepția societății asupra căsniciei și de ce este importantă
de Alton J. Pelowski, 1 august 2013, KOFC.org
Astăzi, când problema căsătoriei între persoanele de același sex este discutată în Occident în instanțele de judecată, în mediul academic, în mass-media și în rândul publicului, dezbaterea se centrează în jurul noțiunii de „egalitate a căsniciei”.
Dar după cum au subliniat mulți, o astfel de retorică obliterează dezbaterea fundamentală: ce e de fapt căsătoria?
Din această perspectivă, editorul publicației Columbia, Alton Pelowski, l-a intervievat recent pe Ryan T. Anderson, membru al organizației conservatoare Heritage Foundation din Washington D.C. și co-autor al cărții: “What Is Marriage? Man and Woman: A Defense” („Ce este căsnicia? Bărbatul și femeia: O apărare” – Ed. Encounter Books, 2012).
Ryan T. Anderson este absolvent de Princeton magna cum laudae și doctorand în filosofie politică la Universitatea Notre Dame din statul american Indiana. Este interesat de tradiția dreptului natural și interacțiunea acestuia cu liberalismul clasic și neoliberalismul.
Columbia: Ai subliniat că în dezbaterea actuală privind căsătoria există două perspective fundamental diferite asupra căsniciei. Care sunt acestea?
Ryan Anderson: După cum bine a explicat judecătorul Samuel Alito în cazul SUA vs. Windsor, există concepția conjugală asupra căsniciei și există perspectiva bazată pe consimțământ, sau cea revizionistă. În cadrul celei bazate pe consimțământ, căsnicia este pur și simplu o relație intensă de dragoste între adulți care își dau consimțământul. Nu ia în calcul sexul persoanelor în cauză și nu este bazată pe diferențele sexuale dintre bărbat și femeie. Definiția dată de noi căsătoriei este raportul conjugal, și anume că ea leagă un bărbat și o femeie, care devin părinții oricărui copil pe care-l concep. Este bazată pe o uniune mai comprehensivă – o uniune a inimilor și minților, dar și a trupurilor. Foarte important este faptul că actul care unește un bărbat și o femeie este același act care creează și viață.
Căsnicia trebuie să fie formată din persoane de sexe diferite, pentru că doar acest tip de relație poate produce o nouă viață. Trebuie să fie o uniune permanentă, deoarece doar așa este o uniune completă, iar copiii au nevoie de un mediu stabil, cu o mamă și un tată. Însă, perspectiva revizionistă spune că nu există o justificare reală pentru care căsătoria ar trebui să se facă doar între doi oameni și doar între persoane de sexe diferite și să dureze pentru totdeauna.
Statul nu poate rămâne neutru în fața acestor pretenții. Legea va consacra doar o singură viziune asupra căsniciei și, orice ar fi, va avansa o viziune a binelui, adevărului și frumosului. Deci întrebarea este care viziune este cea adevărată? Vrem ca legea să reflecte realitatea cât mai bine posibil.
Columbia: Care e legătura dintre egalitatea persoanelor și definirea căsniciei?
Ryan Anderson: Într-un fel, toată lumea este în favoarea egalității. Toți vrem ca guvernul să le permită oamenilor să intre într-o căsnicie pe picior egal. Întrebarea este, prin urmare, ce e căsnicia? Doar când știm ce este căsnicia putem ști dacă legea tratează căsnicia și soții în mod egal sau nu. Orice regulă a căsniciei va trage o linie de separare între ce este și ce nu este aceasta. Perspectiva revizionistă a căsniciei se delimitează și ea la două persoane implicate în relație, nu mai multe. Dar dacă egalitatea cere ca redefinirea căsniciei să includă cuplul homosexual, atunci de ce egalitatea nu ar putea cere și redefinirea căsniciei pentru a include o relație ce cuprinde trei persoane? Aceasta rămâne o întrebare deschisă în mintea unora. Guvernul trebuie să justifice de ce recunoaște un anume fel de relație drept căsnicie, iar pe altele nu.
Columbia: De ce este statul interesat de reglementarea căsniciei?
Ryan Anderson: Guvernul nu intervine în problema căsniciei pentru că i-ar păsa de viața amoroasa a adulților care pot consimți liber la o relație, doar că un anume tip de relație amoroasă duce la nașterea de copii. Atunci este interesul guvernului să se asigure că dreptul oricărui copil la o mamă și un tată este protejat într-un mod cât mai puțin coercitiv și intruziv.
În loc să încurajeze o mamă și un tată să-și crească copiii ca soț și soție, guvernul ar putea încerca să crească el însuși copiii, ca în experimentul sugerat de Platon în Republica. Dar, odată cu deteriorarea instituției căsniciei în ultimele decenii, am văzut că statul social s-a dezvoltat, cu consecințe dezastruoase pentru copii. Am văzut o creștere a delincvenței, a numărului de deținuți și a sărăciei în rândul copiilor și o scădere a mobilității sociale.
Justiția socială și libertatea ar fi mai bine servite dacă guvernul ar trata cu dreptate căsnicia, astfel încât societatea civilă să poată duce la capăt munca pe care n-o poate îndeplini guvernul. În momentul în care cultura mariajului se destramă, rămânem cu un mare program de protecție socială care trebuie să repare greșelile.
Columbia: Cum rămâne cu acele cazuri de cupluri infertile și cu faptul că până și cuplurile heterosexuale de azi disociază căsnicia de procreare?
Ryan Anderson: Nimeni nu a gândit vreodată că fiecare căsnicie va conduce la nașterea unui copil. N-am avut niciodată cerințe referitoare la fertilitate în cadrul legilor maritale. Dar toată lumea știa că fiecare copil este rezultatul unei uniuni bărbat-femeie. Legile și politicile maritale maximizau posibilitatea ca un copil să crească cunoscând dragostea și grija unei mame și ale unui tată.
Politică publică este bazată pe regulă mai degrabă decât pe excepția de la ea. Interesul guvernului stă în mare parte în căsniciile care vor procrea și în relațiile bărbat-femeie care vor produce copii, chiar dacă nu sunt încă mariaje.
Întrebarea care ne stă înainte este următoarea: Vrem să încurajăm căsătoria dintre soți și soții, dintre mame și tați, sau vrem să apărăm ideea că de fapt căsătoria se învârte doar în jurul dorințelor adulților?
Columbia: Ce e în joc? Ce urmare ar putea avea schimbarea legală a definiției căsniciei?
Ryan Anderson: În primul rând, redefinirea căsniciei ar direcționa-o numai înspre dorințele adulților și ar elimina din lege și din politicile publice orice instituții ce susțin idealul că un copil merită o mamă și un tată. În al doilea rând, redefinirea căsniciei nu se va opri aici. Dacă reducem căsnicia doar la cineva pe care-l iubești și vedem aspectul bărbat-femeie drept unul irațional sau arbitrar, ne vom opri aici sau vom crede și că numărul de persoane dintr-o căsătorie nu contează? Ce mai e atât de important la numărul de două persoane implicate într-o astfel de relație?
Motivul principal pentru care mariajul este înțeles că fiind monogam, exclusivist sexual (bazat pe diferențierea dintre sexe) și permanent este bazat tocmai pe dimensiunea bărbat-femeie. În afară de asta, diverși experți și activiști au argumentat că mariajul ar trebui să fie doar un contract între adulți ce-și exprimă consimțământul. Nu există niciun motiv, spun ei, pentru care acesta să nu fie un contract temporar ce poate fi reînnoit. La fel, vezi oameni zicând că monogamia este împotriva firii și că relațiile extraconjugale ar trebui permise, cu condiția să nu fie vreo înșelătorie sau constrângere.
Asemenea propuneri sunt un coșmar pentru interesul public, care cere ca bărbații și femeile să se dăruiască unii altora permanent și-n mod exclusiv. Un număr mai mare de parteneri sexuali și relațiile de scurtă durată reprezintă un risc mai mare de copii fără tată și familii destrămate.
A treia consecință a redefinirii căsătoriei are legătură cu libertatea religioasă. Am văzut deja organizații caritabile catolice cărora li s-a interzis să mai furnizeze servicii de adopție în statele Massachusetts, Illinois și Washington, D.C., pentru că voiau să-i plaseze pe copiii din grija lor în case cu o mamă și un tată. Am văzut florari, brutari, fotografi și proprietari de pensiuni care au fost dați în judecată pentru că au refuzat să-și ofere serviciile pentru căsătorii între persoane homosexuale.
Columbia: De ce crezi că în ultimii ani opinia publică a înclinat în favoarea căsătoriei între persoane de același sex?
Ryan Anderson: Nu ne-am formulat încă argumentul. Este uimitor faptul că o mică parte a societății are mai multă influență atunci când e bine organizată, are o bază solidă și e foarte asertivă, în timp ce partea cealaltă este în mare parte tăcută. Adevărul este și că ultimii 40 de ani au fost un coșmar pentru căsnicie în general. Căsătoria homosexuală este plauzibilă doar într-o lume în care căsătoria și sexualitatea umană sunt deja profund afectate. Eliminarea aspectului bărbat-femeie al căsniciei este doar ultima verigă din lanțul de consecințe nefaste ale revoluției sexuale, care a inclus pornografia, sexul și nașterea de copii fără căsătorie, relațiile extraconjugale, divorțul și așa mai departe. Tinerii nu prea au mai auzit argumente în favoarea viziunii conjugale a căsniciei și nu au văzut supraviețuind această instituție naturală.
Columbia: Cum le răspundeți celor care privesc aspectul conjugal al căsniciei drept arbitrar și irațional fiindcă este asociat cu religia?
Ryan Anderson: Oamenii religioși au și viziunea lor asupra lucrurilor de genul crimelor sau despre dreptul la proprietate. Întrebarea e dacă e nevoie de rațiune pentru a recunoaște niște realități evidente.
Dacă ne gândim la toți marii gânditori care au scris despre căsătorie: grecii și romanii antici; liderii iudaismului, creștinismului și islamului; gânditorii iluminiști precum Immanuel Kant și John Locke; gânditorii orientali precum Mahatma Gandhi. Aceștia nu gândesc la fel în nicio chestiune, dar sunt cu toții de acord că mariajul este o instituție a bărbatului și femeii. Până în anul 2000, nicio comunitate politică de pe fața pământului nu a definit mariajul ca fiind altceva decât o relație bărbat-femeie.
A spune că viziunea conjugală a mariajului este cumva irațională și arbitrară dezminte istoria și argumentele rezonabile care o sprijină.
Columbia: Cum să se raporteze la persoanele homosexuale cei care susțin căsătoria între bărbat și femeie?
Ryan Anderson: Cred că aceasta este marea întrebare ce rămâne în prim plan și e ceva cu care generațiile mai tinere trebuie să se lupte într-un mod în care generațiile anterioare nu au făcut-o. Cum le arătăm dragoste și respect prietenilor noștri homosexuali sau prietenelor noastre lesbiene, membrilor familiei și concetățenilor fără să fim nevoiți să redefinim căsătoria? Nu poți nega faptul că în decursul istoriei americane homosexualii și lesbienele au fost tratați neadecvat și abuzați în felurite moduri – dar legea căsătoriei nu este una dintre cauzele acestor abuzuri.
Trebuie să găsim un mod atrăgător de a le prezenta adevărul despre căsătorie prietenilor noștri sau membrilor familiei care sunt homosexuali, susținând oportunități adevărate pentru relații de însemnătate și o dezvoltare umană armonioasă. În vremurile și culturile anterioare, oamenii înțelegeau mai bine prieteniile strânse, profunde; ei nu tindeau spre realizarea emoțională numai prin căsătorie. Recunoașterea caracterului unic al căsniciei deschide un orizont mai larg și pentru relații profunde care nu sunt de natură maritală.
Columbia: Ce rol pot juca cetățenii de bună-credință care vor să apere și să promoveze căsătoria în societate?
Ryan Anderson: În primul rând, să trăiască sub semnul adevărului despre căsătorie și sexualitatea umană în propriile lor familii. Să fie soți credincioși unul altuia. Să fie buni părinți. Oameni tineri, puneți în aplicare în viața voastră virtutea castității și pregătiți-vă acum pentru viitoarea voastră căsnicie! Cu mult înaintea dezbaterii cu care ne confruntăm astăzi, căsătoria s-a prăbușit pentru că homosexualii și-au însușit o ideologie falsă, liberală, despre sex.
În al doilea rând, să se lucreze la protejarea libertății religioase ținând cont de legea căsătoriei. Trebuie să ne asigurăm că aleșii și concetățenii noștri respectă instituțiile și persoanele care cred în căsătoria dintre bărbat și femeie.
În al treilea rând, să se lucreze la consolidarea căsniciei cu mai multă vigoare și cu dăruire. Să fim prezenți pe rețelele de socializare, în emisiunile de divertisment și în cultura populară, pentru a explica pe larg, în cât mai multe moduri posibile, ce este căsătoria și de ce e atât de importantă.
Traducere de Flavia-Maria Hemcinschi
foto: www.freedigitalphotos.net
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
