Melania Dragomir, poveste emoționantă despre mama ei: „Iubirea ei de familie si copii era sfințenia casei noastre”
de Melania Dragomir, Facebook
„De mică, ma uitam cu admirație la mama. O femeie foarte frumoasă, într-un mod natural. Niciodată nu ii lua mai mult de zece minute să se aranjeze si să iasă din casă. Dacă mă întreba cineva ceva despre ea, spuneam că e educatoare, frumoasă si bună.
Iubirea ei de familie si copii era sfințenia casei noastre. Niciodată nu era prea obosită sa gătească, să spele, să facă temele cu noi. Am știut mereu că suntem cei mai importanți pentru ea, nu prin foarte multe declarații, ci prin foarte mult timp cu noi. Prin haine curate, mancare caldă si multe, multe povești.
Foarte plăcută, mama știe mereu cum să vorbească cu fiecare om. La noi venea multă lume, între timp mi-am dat seama ca ii atrăgea înțelepciunea ei. Si bună-dispoziție a tatălui meu, generozitatea lor cu oamenii din jur.
Tata spunea mereu ca are cea mai bună soție, ca s-a însurat cu cea mai frumoasă femeie din Ardeal si banii lui nu se duc la cosmetică si coafor. 😀
Când a plecat tata, a fost un șoc pentru mine si transformarea mamei. Pe capul ei a aparut un batic negru, pe care îl poartă mereu. A renunțat la toate hainele colorate cu normalitatea omului împăcat cu toate cele ale vieții si morții. Când am întrebat-o, mi-a răspuns zâmbind blând:
– Mamă, eu sunt văduvă de acum. Am avut un bărbat bun, cu care am fost fericită. Am trăit o viață bună împreună, v-am crescut pe voi, ne-am înțeles. Dumnezeu mi l-a dat, eu nu pot decât să mulțumesc. Si să cinstesc amintirea lui. Asa a făcut și mama mea cand a murit tata, si buna…toate femeile din satul nostru. Altfel nu stiu. Până inchid ochii, tot asa o să mă vezi.
Am înțeles atunci ca mama, fără sa știe, îmi mai da o lecție de dragoste si împăcare cu soarta. Cu voia lui Dumnezeu.
Si negrul înseamnă uneori iubire. Si nu contează doar sa treci prin încercări, contează si cum le treci. Cu câtă adâncire în sine și învățare a celor ce ne sunt date ca să devenim mai înțelepți si mai buni.
Așa își duce mama mea încercările, cu pace si lăsare in voia Domnului. Pentru ca sunt unele situații in care, chiar daca te dai peste cap, lucrurile nu se schimbă dupa cum vrem noi. Si lupta sau impotrivirea cu cele ce ne sunt date ne desfigurează si schimonosește sufletește si trupește.
Nu e nimic mai trist decât un om care încearcă sa pară altceva decât ceea ce este in sufletul său. Chiar dacă discrepanța nu se vede întotdeauna, dar se simte mereu.”
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
