avort

Când a postat articolul despre copiii orfani și restrângerea avortului în România comunistă, Foreign Policy a ales să mintă

Alexandra Nadane, alexandranadane.ro

Redactorii sau proprietarii revistei au dreptul să își exprime și să facă lobby pentru poziția lor pro-avort, au dreptul să facă lobby împotriva legii din statul Alabama, dar nu au dreptul să mintă folosind tragedia unor copii orfani. Niciun un adevăr și nici un bine nu au nevoie să fie apărate prin minciuni în care se folosește manipulator durerea unor oameni.

Tragedia copiilor orfani din România comunistă nu se datorează restricționării avortului la cerere în 1966-1989, ci efectelor comunismului asupra societății. Lipsa de dragoste între oameni și ura de clasă au generat și numărul record de avorturi în România și în celelalte state comuniste, și numărul de orfani, și lipsa de îngrijire acordată copiilor orfani.

Autoarea articolului, Amy Mackinnon, și editorii Foreign Policy ar fi putut foarte ușor sa înțeleagă asta, comparând statisticile statelor comuniste cu cele din statele occidentale și SUA.
Și ar fi înțeles asta din cartea „White on Black” scrisă de Ruben Gallego, premiată cu Russian Booker Prize. Este povestea unui copil care, atenție!, a fost dus la orfelinat de bunicul său, șeful Partidului Comunist din Spania, care a mințit-o pe mama sa că a murit copilul. Bunicul l-a dus la orfelinat pentru că avea paralizie cerebrală și îi era rușine cu el. Ruben s-a întâlnit cu mama lui 30 de ani mai târziu și locuiește acum în Spania.

Avortul și răul tratament al orfanilor au aceeași cauză: lipsa de dragoste și abuzul față de o persoană care nu se poate apăra. Ambele ne dor la fel de mult, iar mișcarea pro-viață se întemeiază pe înțelegerea că orice persoană umană este unică și egală în demnitate cu toți ceilalți oameni și e firesc sa fie ajutată când se află în situații dificile. După chipul lui Dumnezeu este și bărbatul și femeia, și copilul unor părinți bogați și copilul unor părinți săraci, și un geniu și p persoană cu o gravă afecțiune psihică, și copilul nenăscut și copilul cu dizabilități.

Pentru cei care nu cunosc câte avorturi LEGALE s-au făcut în perioada restricționării parțiale a avortului în comunism, iată numerele:

1967: 205.783
1968: 220.193
1969: 257.496
1970: 292.410
1971: 341.740
1972: 380.625
1973: 375.572
1974: 334.621
1975: 359.417
1976: 383.220
1977: 378.990
1978: 394.636
1979: 403.776
1980: 413.093
1981: 427.081
1982: 468.041
1983: 421.486
1984: 303.123
1985: 302.838
1986: 183.959
1987: 182.442
1988: 185.416
1989: 193.084

Sursă: http://www.johnstonsarchive.net/po…/abortion/ab-romania.html

Numărul total al avorturilor în perioada 1967-1989 când avortul a fost restricționat este 7.409.042.

Pentru cei care vor sa înțeleagă că viața în orfelinatele din Romania era ca viața din orfelinatele din Uniunea Sovietică, unde avortul era nerestricționat, URSS fiind campioana mondială la rata avortului, iată câteva citate din cartea „Copilărie amară” de Aleksandrî Ghezalov:

„Recent, am vizitat orfelinatul din Suzdal, de unde ieşisem cândva neîndemânatic şi cu picioarele strâmbe. Amintirile m-au copleşit: am revăzut geamurile sparte, grinzile pe care au încercat cândva să mă spânzure, am văzut iazul secat, lipsit de viaţă.”

„Educatoarele nu mă iubeau, reciproca era valabilă. Înţelegând că nu voi mai reuşi să fiu un pisoi în mâinile lor, mă aventuram. Cu toate acestea, ele întotdeauna aveau copii preferaţi, pe care în grupă nimeni nu-i prea avea la inimă, dar nici nu-i sâcâiau în mod deschis. Ei mâncau bătaie cel mai adesea spre seară.”

„Aducându-mi aminte de confraţii mei din orfelinatul trecutului, înţeleg că până în ziua de azi au supravieţuit doar câţiva – cei care au reuşit să sară din timp de pe poteca lunecoasă. Ceilalţi fie au fost împuşcaţi, fie arşi. într-un cuvânt, au murit destul de mulţi oameni.”

„La orfelinat, în copilărie şi, mai târziu, la vârsta adolescenţei, se simte deosebit de limpede inutilitatea şi lipsa valorii. Oricât de mult ţi-ai dori să fugi, să te încui undeva, acest sentiment devine o cruce pe viaţă, un stigmat pe care-l poţi ascunde sub tunsoare sau înveli într-un palton scump.”

Cartea „Copilărie amară” este disponibilă aici.


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l mai jos în caseta „Lasă un răspuns”.


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Taguri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button
Close