Luni seară, doi candidați la Alegerile Prezidențiale din 10 noiembrie 2019 s-au întâlnit să dezbată în studioul TVR 1, la emisiunea România9, moderată de Ionuț Cristache. Dezbaterea s-a desfășurat pe un ton amical, la un nivel ridicat.
Cătălin Ivan a vorbit despre nevoia unui proiect de țară, despre nevoia de a vindeca dezbinarea din națiunea română, despre depopularea țării și nevoia de a crea punți cu comunitățile românești din diaspora, pentru a le păstra în continuare parte a națiunii române. El a mai subliniat nevoia ca președintele să fie un vector care să pună pe agenda publică teme importante și pe agenda CSAT probleme precum criminalitatea organizată și traficul de persoane.
Theodor Paleologu a vorbit despre nevoia de predictibilitate economică și instituționalizarea meritocrației.
Cătălin Ivan a reușit să puncteze un avantaj important față de Theodor Paleologu în ochii electoratului de dreapta: l-a făcut pe acesta să recunoască faptul că susține în continuare, ca și în 2016, tema legiferării parteneriatului civil pentru persoane de același sex (temă de altfel specifică stângii, nu dreptei). Iată ce a răspuns Theodor Paleologu la întrebarea dacă susține legiferarea parteneriatului civil:
„Susțin dispozitive legale care să satisfacă nevoile concrete ale cuplurilor homosexuale”
(Theodor Paleologu)
Paleologu a spus că susține căsătoria ca uniune între un bărbat și o femeie, dar și parteneriatul civil pentru persoanele de același sex. Ca argument, el a reluat o afirmație inexactă despre cuplurile homosexuale, pe care a mai repetat-o în această campanie electorală:
„Dacă unul dintre ei este bolnav, să poată avea acces la informație medicală celălalt…”
(a declarat Theodor Paleologu)
Când a făcut pentru prima dată această afirmație, editorialistul Gabriel Popa a atras atenția că problema a fost deja rezolvată prin Legea 150/2019, în vigoare începând din luna august, prin care un pacient își poate desemna ca reprezentant legal orice persoană cu vârsta de minimum 18 ani.
Redăm mai jos câteva extrase din emisiune, reprezentând viziunea fiecăruia dintre cei doi candidați cu privire la anumite teme propuse de moderatorul emisiunii. Mai jos găsiți clipul video cu emisiunea integrală.
Principala problemă a României
Cătălin Ivan: De departe, criza politică, acest război între români și români, această permanentă luptă, faptul că în 30 de ani am avut 23 de prim-miniștri, faptul că la învățământ am avut vreo 50-60 în doar 30 de ani, faptul că nu avem stabilitate, că nu avem viziune, nu avem direcție, nu știm încotro mergem, nu avem situații clare despre ce se întâmplă în România, despre ce se întâmplă cu românii noștri în afara țării. Suntem o țară lăsată de izbeliște, guvernată, nu condusă – nu avem președinte, avem guvernator –, o țară care nu-și are în propriile mâini destinul.
[De ce să mai mergem la vot în aceste condiții?]
Pentru că la un moment dat tot o să avem mână bună. Cât să ai mână proastă? La un moment dat, tot nimerim bine!
Theodor Paleologu: Da, să oprim războiul româno-român, să oprim drumul care nu duce nicăieri. De asemenea, implicarea în diplomație, în restabilirea prestigiului internațional al României – acestea sunt chiar lucruri care țin de președinte. Și al treilea lucru: președintele trebuie să coaguleze toate forțele politice din societatea civilă, patronatele, pentru un proiect de țară care să răspundă la trei mari probleme care sunt durerile noastre, educație, sănătate, infrastructură. Și, aș adăuga la asta stabilitatea economică, predictibilitatea statului. Președintele poate contribui la predictibilitatea statului. Economia are nevoie de un stat predictibil.
Un mare proiect de țară
Cătălin Ivan: Ar trebui să vorbim despre o Românie pentru români, un președinte pentru români. Astăzi, ca să vorbim despre România, nu mai putem vorbi strict între granițele țării. Avem jumătate din România în afară. Avem comunități foarte mari de români în Spania, Italia, în Germania, care deja s-au stabilit acolo, s-au integrat în țările respective, au o viață proprie. S-au născut mai mulți copii români în afara țării în 2018 decât în România. E vital pentru statul român să se asigure că nu se pierde contactul, că ruptura nu este definitivă între cei care au plecat și cei care au rămas acasă. Se pot crea ușor proiecte-punte culturale, sociale, economice, între comunitățile de unde au plecat și comunitățile unde s-au dus. Instituțiile statului, de la președinte, pentru că este șeful diplomației, în jos trebuie să meargă acolo. Eu vreau în comunități, în orașe – avem orașe întregi în Spania – să avem reprezentanți ai Ministerului Educației. Copiii de acolo să învețe și ei în limba română măcar două-trei ore pe săptămână, să nu piardă contactul cu limba, cu istoria, cultura românească. Să avem de la Ministerul Muncii pe cineva acolo. Sigur că nu sunt atributele președintelui, dar poate să facă presiune, poate să aibă o colaborare cu guvernul și să găsească soluții ca aceste instituții să meargă acolo. Odată ce această legătură nu se rupe, ci se întărește, avem șanse foarte mari să-i aducem înapoi.
Și încă o temă, economică, ce nu ține de guvern și poate să țină de președinte: avem peste 50.000 de firme românești în Italia, peste 10.000 de firme românești în Belgia, o țară mică. Probabil că, la nivel european, deși nu există statistică, sunt sute de mii. Potențialul economic al acestor firme este de zeci de miliarde de euro. Vă dați seama? Dacă statul român ar ține legătura cu tinerii antreprenori români din Europa și ar crea oportunități de afaceri în România ce câștig ar fi pentru această țară?
Theodor Paleologu: Să știți, domnule Cristache, că e foarte ușor să-i ținem aproape pe cei din diaspora. Nu trebuie să promitem verzi și uscate, să promitem bani sau reduceri, tăieri de impozite… nu. Cred că prin telefon – uite, dumneavoastră aveți un telefon mai bun decât al meu –, ei pot fi conectați cu România, ei pot fi conectați cu țara. Important e să-i ținem aproape, eu cred că asta trebuie să facem în legătură cu cei din afara țării.
Ne-ați întrebat de proiect. Păi, proiectul este programul pe care îl prezint, și anume o Românie respectată, o Românie educată și o Românie performantă, meritocratică.
(…)
Dacă Președintele Iohannis ar fi acum în fața dumneavoastră, ce l-ați întreba?
Cătălin Ivan: L-aș întreba: „Ce vă recomandă pentru un nou mandat din toți acești cinci ani? Un singur lucru care vă recomandă?”.
Theodor Paleologu: Eu n-am nicio obsesie cu niciunul dintre ei [Barna și Iohannis], sub nicio formă. Eu cred că răul pe care l-au făcut până acum premierul Dăncilă și președintele Iohannis e mult mai mare decât ce a putut să facă Barna. [Pe Iohannis l-aș întreba] ce a făcut în anii ăștia și cum de a reușit această performanță incredibilă în primii doi ani să aducă PSD-ul la 46%. E totuși extraordinar. Asta e prima întrebare, dar sunt multe… Dar el fuge de întrebări.
(…)
„Candidații se întreabă”
Întrebarea lui Cătălin Ivan pentru Theodor Paleologu: Amândoi am susținut referendumul de anul trecut pentru redefinirea căsătoriei, să fie cât mai clar în Constituție. Întrebarea este… Acel referendum nu a trecut, dar problema a rămas. Acum se discută despre parteneriatul civil și aceasta este o capcană în care putem să picăm foarte ușor, pentru că este ușa din spate prin care această temă este adusă în România. Întrebarea este dacă susțineți sau nu parteneriatul civil.
Răspunsul lui Theodor Paleologu: Susțin dispozitive legale care să satisfacă nevoile concrete ale cuplurilor homosexuale. Dacă unul dintre ei este bolnav, să poată avea acces la informație medicală celălalt… de moștenire, de lucruri de genul ăsta, de lucruri care țin de organizarea vieții. Cred că lucrul ăsta nu ar trebui să ne pună o problemă. Poziția mea a fost legată de căsătorie. Problema căsătoriei a fost în discuție la referendum și, în viziunea mea, căsătoria trebuie să rămână definită ca un contract între persoane de sexe diferite, da? Vorbim despre căsătorie.
Întrebarea lui Theodor Paleologu pentru Cătălin Ivan: Dacă cumva ajung în turul doi cu doamna Dăncilă, pe cine votați?
Răspunsul lui Cătălin Ivan: [Râde] Deci, dintre toți candidații, pentru simplul fapt că ați venit la această dezbatere – și apreciez enorm –, ba chiar e a doua dezbatere într-o zi pe care [noi] am avut-o, faptul că n-ați evitat dezbaterea, că v-ați spus punctul de vedere onest într-o campanie care n-a existat, [că] ați făcut un efort imens de a promova această campanie prezidențială și importanța acestor alegeri, cu siguranță aș vota cu dumneavoastră!
Theodor Paleologu: Pot să fac un mic comentariu? Cred că e o chestiune de dreapta. Domnul Ivan e un om de stânga. Eu sunt om de dreapta. Poate exista încredere între stânga și dreapta. E foarte important și cred că e o lecție pentru societatea românească.
Cătălin Ivan: Are cineva o vorbă: Că un popor trebuie să respire cu ambii plămâni, nu doar cu unul. Ca să construim un proiect de țară, avem nevoie să punem împreună și ce are mai bun stânga, și ce are mai bun dreapta.
(…)
Cum redați încrederea românilor în instituții?
Cătălin Ivan: Sunt multe drame pe care le trăim așa, periodic. M-a tulburat cazul mamei care s-a sinucis, cu trei copii. S-a aruncat în fața trenului, efectiv. Unde au fost instituțiile statului? Unde a fost președintele? Președintele, dincolo de pârghiile pe care le are sau nu le are, are o tribună. Președintele vorbește cu statutul celui care are cel mai mare număr de voturi, cel care reprezintă statul român în relația cu cei de afară, dar îi reprezintă și pe români în relația cu instituțiile statului.
Tribuna pe care o are îl transformă într-un model. Vocea lui nu poate fi ignorată, fie că vorbește Parlamentului, fie că merge la guvern, fie că se adresează societății civile, vocea lui se aude, dă direcție, creează o temă, pune pe agenda publică teme importante, care nu pot fi ignorate.
Rețelele de crimă organizată, rețelele de trafic de carne vie, care sunt de când lumea în România, se știe de ani de zile că iau oameni din satele românești și îi duc la muncă silnică în străinătate. Fetele luate și obligate să se prostitueze. Sunt lucruri care se știu. Faptul că niciodată acest președinte nu a pomenit, nu a existat subiectul acesta pentru el. Și multe alte subiecte. Explodează și se bazează pe faptul că trece. Cum a fost cazul Colectiv, cum a fost tragedia de la Colectiv. A trecut. Nu pot să spun că s-a folosit… nu s-a folosit de acea tragedie, dar ea a trecut. Au venit altele și vor veni altele. Problemele rămân. Cauza sau cauzele acestor tragedii sunt cunoscute. Faptul că șeful CSAT-ului, cu toate pârghiile pe care le are și cu poziția pe care o are acolo, nu reacționează în nici un fel, nu le pune pe agenda publică, nu insistă pentru ele, arată că de fapt avem un președinte total rupt de realitatea din România.
…Aș pune pe agenda CSAT-ului temele importante despre care am vorbit, aș crea echipe mixte: guvern, parlament, experți de afară – că nu sunt probleme cu care ne confruntăm doar noi – și aș pune presiune în sensul pozitiv pe instituțiile [care au atribuții pe acele direcții] ca acele probleme să se rezolve.
Theodor Paleologu: Sunt foarte multe lucruri pe care le-ați evocat, cred că e necesară ăăă… o unitate specializată în dispariții, da? Persoane care dispar și ăăă… bun. Însă, acuma, la nivel general, cred că e nevoie de meritocrație ca proiect major, da? Pentru că România este sufocată de incompetență și impostură, corupție la toate nivelurile. Faptul că avem concursuri, dar concursuri-simulacru, concursuri în care ajunge cine trebuie. Iar sursa răului este partidocrația, partidocrația care generează incompetență și impostură la toate nivelurile, de la operatorul de la 112 până sus de tot , în vârful statului. Și trebuie spus un lucru: că nu doar corupția ucide. Ucide [sic!] și prostia și incompetența. Da? Asta cred că este un mesaj foarte important, pentru că meritocrația este cea care ne poate salva ca națiune, pe termen lung. Să facem din meritocrație un proiect – dar nu pentru acum, nu un proiect electoral. Un proiect pentru anii viitori: concursuri pe bune, concursuri cu mai mulți concurenți în toate domeniile: în administrație, în învățământ e nevoie de concursuri reale și de competiție reală. Sunt un liberal care crede în libertate și competiție. E nevoie de competiție în toate domeniile, pentru a avea calitate.
VIDEO
INTERVIU. Cătălin Ivan, sincer până la capăt: despre activismul LGBT, islamizarea Europei de Vest, Transnistria, relația cu Rusia și pesedismul său
-
-
-
-
