Cristi Georgescu este un tânăr de 25 de ani din Ploieşti, și face acelaşi lucru ca un reporter sau un prezentator TV obişnuit, deși are doar o mână.
A venit pe lume la data de 25 decembrie 1987, la Maternitatea Ploieşti, acolo unde medicul a decis că mama lui trebuie să nască prin cezariană, chiar dacă sarcina a fost una fără probleme.
În timpul operaţiei de cezariană, medicul a secţionat cu un bisturiu mâna dreaptă a copilului urmând o hemoragia masivă, fiind direct trimis la morgă.
Mama mi-a povestit că nu ştia nimic de mine, nu i se oferea nici o explicaţie. Între timp, zăceam aruncat pe podea, la morga maternităţii şi doar întâmplarea a făcut ca în seara de Crăciun, o îngrijitoare să facă un ultim tur. M-a văzut pe podea, plin de sânge, dar viu şi a anunţat un medic. Mi-au oprit hemoragia, mi-au cusut rana şi am fost mutat într-un incubator. Am stat un an de zile în spital şi nimeni nu-mi dădea speranţe că voi fi vreodată normal. Dar, când am împlinit un an, s-a schimbat totul. Viaţa mea este, de atunci, la fel ca a oricărui alt om.
O asistentă a mai dat un ultim tur prin sala de morgă şi a văzut cum Cristi, un bebeluș atunci, se zbătea pe podea şi şi-a dat seama că trăieşte. A ajuns de urgenţă în sala de operaţie unde i-au cusut rana și l-au în băgat la incubator şi a stat un an de zile în spital!
Medicii i-au spus tatălui că s-a născut cu un mic defect la mâna stângă, iar mama lui a aflat de la o asistentă care a fost adevăratul motiv pentru care Cristi nu are o mână.
Nu a încercat niciodată să-l cunoască pe medicul care a fost de gardă în seara în care s-a născut şi care i-a răpit şansa de a fi un om normal.
Am un sentiment seren faţă de acest doctor şi nici nu am certat divinitatea pentru ceea ce s-a întâmplat. Dimpotrivă, cred că am fost foarte iubit de Dumnezeu.
Deși pentru mulți o dizabilitate poate însemna o piedică, Cristi poate fi exemplul pentru mamele care nasc sau care află că bebelușii lor ar putea avea un handicap și aleg să avorteze copilul fără a-i oferi șansa de a lupta și demonstra că oricine are un loc special pe această lume. Credința, speranța și perseverența l-au ajutat pe tânărul reporter să se integreze în lumea televiziunii, și să-si întemeieze o viață normală și frumoasă pe care oricine o merită înca de la concepția sa.
Sursă: Observator.ro
