Wellesley: Universitatea unde femeile devin bărbați
Transgenderismul se bucura de multă atenție în media, iar publicațiile devin tot mai încărcate cu materiale asupra subiectului. Numărul de conferințe care tratează subiectul e și el în creștere. Motivul e simplu – transgenderismul e nouă frontieră a revoluției sexuale. El dovedește, însă, la fel ca și ideologia orientării sexuale care a declanșat revoluția sexuală, confuzia sexuală, ori, mai corect, dez-orientarea sexuală care caracterizează generația contemporană occidentală. Confuzia sexuală a atins nivele epidemice în țările occidentale, a devenit un pandemic molipsitor care infectează tot mai multe fațete ale existenței sociale, cât și instituțiile care până nu demult încă puteau distinge între bine și rău, normal și anormal, și între comportamentul acceptabil și cel inacceptabil. O consecință despre care încă nu am scris este confuzia pe care transgenderismul o cauzează în universitățile americane dedicate exclusiv femeilor. Fenomenul este regretabil, dar punctează cu claritate confuzia în creștere în rândurile tinerilor americani privind propria identitate sexuală și dificultățile cu care administratorii universităților se confruntă când li se cere să acomodeze confuzia sexuală a studenților lor. Luăm ca exemplu Universitatea Wellesley din Boston, care, oficial vorbind, acceptă ca studenți doar femei. Dar asta s-a schimbat, împotriva voinței Universității, în ultimii ani când studentele ei au început să se transforme în bărbați. Ciudățenia asta a fost subiectul central al unui articol pe care îl comentăm astăzi și care a fost publicat pe 15 octombrie în New York Times Magazine. Titlul lui e When women become men at Wellesley („Când femeile devin bărbați la Universitatea Wellesley”) Îl puteți citi aici: http://www.nytimes.com/2014/10/19/magazine/when-women-become-men-at-wellesley-college.html?ref=magazine&_r=0
Universitatea Wellesley
Universitatea Wellesley e una din zecile de universități din Boston. Fondată în 1870 prin donațiile generoase ale unei familii înstărite, Wellesley a fost, și încă rămâne, o Universitate dedicată exclusiv femeilor. Ea nu acceptă bărbați. Nici în ruptul capului. Dar și Wellesley începe să cedeze teren și să devină o relicvă a trecutului. Dacă în anii 60 în America erau aproape 300 de universități și colegii care aveau ca studenți exclusiv fete, acum au mai rămas doar 50 de colegii și universități dedicate exclusiv femeilor. Wellesley se mândrește că de-a lungul anilor a promovat feminismul, a educat femei care tot de-a lungul anilor au devenit lideri ai mișcării feministe și de emancipare sexuală, și au dat Americii pe Hillary Clinton, fosta Secretară de Stat americană și prezumata candidată democrată la președinția Americii în 2016.
Începând din anii 60, în universitățile americane dedicate exclusiv femeilor s-au refugiat, după cum era de așteptat, tinerele lesbiene în căutarea unui spațiu amiabil ideilor lor de emancipare sexuală și de promovare a stilului lor de viață. Wellesley College nu a făcut excepție. Acum vreo cinci (5) ani însă, lucrurile au început să se schimbe în universitățile exclusiv pentru femei ale Americii, inclusiv Wellesley, odată cu apariția în campusurile universitare a femeilor transgender, adică femeile care se transformă în bărbați prin proceduri medicale, ori se identifică la nivel de personalitate, ca fiind bărbați. Asta a generat reacții radicale și agitate în campusurile feministe, femeile și administrația universităților revoltându-se împotriva prezenței între studenții universităților lor a femeilor transformate în bărbați. Pentru ele, prezența în campus a bărbaților însemna prezența patriarhatului și a șovinismului masculin de care feministele vor să scape omenirea.
Wellesley are în jur de 2.400 de studente. Majoritatea covârșitoare a profesorilor sunt femei, administrația universității e alcătuită din femei, iar bărbații, o minoritate mai puțin vizibilă în campus, muncesc la întreținerea clădirilor, a gazoanelor ori repararea toaletelor. Curricula e focalizată pe studii feministe și anti-barbati, manualele sunt scrise dintr-o perspectivă feministă, istoria umanității la fel, modele de viață pentru tinerele studente sunt, cum e de așteptat, tot femei, iar exemplele negative din istorie sunt, tot cum e de așteptat, bărbați.
Revoluția transgenderista, însă, a luat Wellesley prin surprindere. Între cele 2.400 de studente ale ei sunt vreo 20 de bărbați, adică 1 la 240. Dar nu bărbați prin naștere, ci femei transformate în bărbați prin intervenții chirurgicale. Minoritatea asta a devenit foarte vociferă, insistă să fie recunoscută la nivel oficial, și cere să i se acorde drepturi. Vocabularul a fost prima victimă a revoluției transgenderiste la Wellesley. Dacă până acuma studentele se identificau, la nivel colectiv, ca surori („sisterhood”), s-a forțat schimbarea terminologiei în „rudenii” („siblinghood”), o apelație mai neutră din punct de vedere al genului. Se insistă ca apelațiile să nu mai reflecte sexul studenților ci să devină neutre. Studentele transformate în bărbați se lamentează că profesorii încă folosesc cuvintele „ea” ori „ele” la cursuri, și că prezumția generală la profesori încă este că toate studentele care participă la cursurilor lor sunt femei. Sunt deranjate când aud profesorii salutând studentele în conformitate cu sexul lor. În consecință, salutul „good morning ladies”, adică „bună dimineața doamnelor”, a fost eliminat. De asemenea, începând cu noul an universitar, fiecărui student/studentă i se cere să-și identifice sexul preferat și să spună cum vor să fie numiți or numite, „el” „ea” ori „altceva”, cât și numele pe care îl prefera. Mai târziu s-a iscat problema toaletelor. Până recent toaletele Universității Wellesley erau de două feluri: (1) pentru comunitatea Wellesley (numite toaletele „Wellesley only”); și (2) pentru comunitatea non-Wellesley (numite toaletele „non-Welesley”). Toaletele nu erau separate conform celor două sexe. Odată ce fetele transformate în bărbați au început să folosească toaletele desemnate pentru „comunitatea Wellesley”, celelalte fete s-au revoltat, impunând că bărbații să folosească toaletele alocate comunității „non-Wellesley”.
Cu toate acestea viața studenților transsexuali nu e ușoară la Wellesley. O studentă care se transformase în bărbat a candidat la funcția de lider al studenților, dar a fost agresiv atacată online de fetele din campus pentru că și-a abandonat identitatea sexuală biologică, forțând-o să-și retragă candidatura. O altă fată, Sara, provenită dintr-o familie conservatoare din Georgia, s-a transformat în bărbat pe timpul vacanției de vară. S-a injectat cu testosteron, și-a tăiat sânii, iar după o vreme efectele au devenit vizibile. Vocea i s-a transformat în voce de bărbat, părul a început să-i crească pe brațe și pe piept, umerii au început să i se lățească, iar coapsele să se subțieze. Când s-a reîntors la cursuri după vacanță, studentele l-au găsit grețos și după o vreme Sara, care între timp a adoptat numele masculin de Jesse, s-a retras de la cursuri.
Lesbienele din campus sunt și ele revoltate, nemulțumite și geloase. Până la sosirea bărbaților în campus se simțeau în siguranță în recrutarea de prietene care să le împărtășească stilul de viață. Au devenit geloase, însă, pentru că transsexualilor li se acordă majoritatea atenției și multe fete aleargă după ei. Fetele transformate în bărbați declară că foarte multe fete au devenit interesate de ele. Evident, le atrage masculinitatea.
Discriminare?
Universitatea Hollins din Virginia e o altă universitate dedicată exclusiv femeilor și conferă diplome doar femeilor. Studentele care se transformă în bărbați sunt exmatriculate în mod „diplomatic”, facilitându-se „tranziția” spre alte universități. Situația însă e și mai discriminatorie pentru bărbații care se identifica ca fiind femei. În universitățile dedicate exclusiv femeilor, bărbații care se consideră femei nu sunt acceptați. Dacă în cererea de admitere declară că s-au născut bărbați, șansele de admitere sunt nule. Documentația pentru dovedirea sexul feminin crește de la an la an. Certificatul de naștere trebuie să ateste că fiecare candidată e femeie prin naștere, la fel permisul de conducere și alte acte oficiale emise de autorități. O altă universitate exclusiv pentru femei, Mills College, accepta doar femeile care nu au devenit „bărbați din punct de vedere legal”. Iar o alta, Mount Holyoke College, accepta pe oricine, cu excepția celor „născuți bărbați și care încă se identifica ca fiind bărbați”. În alte cuvinte, Mount Holyoke College accepta bărbați care se declară femei, dar respinge bărbații care se declară bărbați. Confuzia sexuală e evidentă.
Poate vă întrebați, cum e permisă o astfel de discriminare, pe față, intenționată, și la proporții atât de exagerate? Mai ales într-un context social și într-o vreme când se insistă mult pe drepturi civile, egalitate, și egalitate de șanse? Din nefericire Universității Wellesley și celorlaltor universități ca ea nu li se aplică legile care interzic discriminarea, ele fiind universități private. În mod tradițional, când ne gândim la universități la mod general, ne gândim la un stadiu de viață și un loc fizic în care studenții învață lucruri noi, folositoare, care să-i pregătească pentru viitor și să fie utili societății. Dar la Wellesley se învață confuzia sexuală și segregarea de gen. Un lucru însă e clar: confuzia sexuală nu e o valoare și nu trebuie promovată ori protejată. Dimpotrivă, e o tragedie pe care puțini au curajul să o confrunte. E protejată de lege. A devenit un drept al omului. Revoluția transgenderistă a ridicat confuzia sexuală la un nivel și mai înalt. Rămâne de văzut în ce mod consecințele ei vor afecta societatea.
Notam că studenții americani ai zilelor noastre au primit educație sexuală începând din clasele primare. În consecință, te-ai aștepta ca după atâta școala să fie cel puțin siguri de sexualitatea și identitatea proprie. Dar nu sunt. Din nefericire, Wellesley dovedește că educația sexuală creează confuzie în mințile copiilor și al tinerilor.
Transsexualii își regretă alegerea
Media promovează ideea unui transgenderism fericit asemenea homosexualității. Nici pe departe. Transsexualii sunt unele din cele mai nefericite ființe umane. Din nefericire istoria lor tragică nu este un subiect acceptat ori discutat în media. Vă recomandăm un articol pe această temă publicat acum câteva zile în publicația conservatoare online The Federalist. Tot mai mulți transsexuali își regretă alegerea, dar din nefericire majoritatea dintre ei nu se pot întoarce la sexul original. Este extrem de greu să transformi, prin proceduri medicale, o femeie în bărbat după ce inițial a fost transformată din bărbat în femeie. Pentru majoritatea dintre ei nu există drum înapoi. În plus, se aud voci tot mai insistente care afirmă că transgenderismul e o invenție a psihiatrilor din care câștigă atât ei cât și medicii care fac procedurile de schimbare a sexului. Articolul e intitulat Trouble în Transtopia: Murmurs of Sex Change Regret, și poate fi citit aici: http://thefederalist.com/2014/11/11/trouble-in-transtopia-murmurs-of-sex-change-regret/
Sursă: Alianța Familiilor din România