Războiul cuvintelor: Organizația Mondială a Sănătății strecoară limbaj pro-avort în textul rezoluțiilor
Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a adoptat pe 1 februarie proiectul de rezoluție privind Accesul Universal la Sănătate. Rezoluția urmează să fie prezentată pentru aprobare la următoarea reuninune a Adunării Generale a OMS, prrogramată la Geneva în luna mai. După aprobare, rezoluția va deveni o prioritate pentru agențiile ONU.
Delegația SUA se opune terminologiei utilizate în proiectul de rezoluție, care ar putea impune avortul ca „drept universal privind accesul la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă”. Formularea a generat dezbateri aprinse în spatele ușilor închise. După adoptare, delegația SUA s-a delimitat de textul rezoluției, deoarece avortul a început să fie inclus în „terminologia sănătății reproductive” și a avertizat că un astfel de limbaj va pune presiune asupra statelor membre pentru a-și modifica legislația privind avortul și activitatea sexuală la adolescenți.
Pasajul care suscitat dezbaterile este PP6: „Recunoscând angajamentul șefilor de state și guverne de a asigura până în 2030 accesul universal la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, incluzând planificarea familială, informarea și educația, precum și integrarea sănătății reproductive în cadrul programelor și strategiilor naționale de sănătate”.
Opoziția fermă a delegației SUA față de formularea „sănătate reproductivă” se bazează pe interpretarea în sens larg a sintagmei, atât în SUA, cât și la nivel global. Avortul este tot mai des justificat și mascat sub umbrela „sănătății reproductive”, astfel că introducerea acestei sintagme, aparent inofensive, în textul rezoluției, ar avea ca efect intensificarea presiunilor OMS și a altor agenții ONU asupra guvernelor statelor membre să elimine orice bariere legislative sau de altă natură, care interzic sau restricționează în vreun fel avorturile. De exemplu, recent adoptata lege criminală în statul american New York, care permite avortul în orice moment al sarcinii, până în momentul nașterii, poartă numele de „Actul Sănătății Reproductive”. Activiștii pro-avort sau clinicile de avorturi își definesc scopul luptei sau serviciile prestate sub sintagma „sănătate reproductivă”.
Anul trecut delegația SUA a adoptat o poziție similară față de „Declarația de la Astana privind sănătatea primară”. SUA au insistat ca termenul de „sănătate reproductivă” din declarație să fie eliminat sau clarificat printr-o notă explicativă și a amintit avertismentul din 1994 a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare, care stipulează că „avortul nu poate fi sub nicio formă promovat ca mijloc de planificare familială”.
Cu toată opoziția delegației SUA, sintagma „sănătate reproductivă” a rămas în textele documentelor, fără nicio clarificare. Rămâne de văzut dacă delegația SUA se va limita la declarații de discociere sau va merge mai departe și va bloca consensul asupra rezoluției, până ce formularea „sănătate reproductivă” va fi eliminată.
Susținătorii avortului sunt, de asemenea, nemulțumiți de textul rezoluției, deoarece nu redă clar susținerea accesului universal la avort. Mai multe țări și organizații pro-avort consideră că rezoluția ar trebui să facă referire la „Sănătatea și Drepturile Sexuale și Reproductive (SDSR)”, care includ explicit „accesul la avort și educație sexuală completă”. Alte organizații pro-avort au cerut comitetul executiv al OMS să solicite statelor membre să își modifice legislația privind avortul, prin abrogarea legilor care incriminează avortul sau a prevederilor privind obligativitatea consimțământului parental sau al soțului.
Disputa privind SDSR va continua în septembrie la Adunarea Generală a ONU din acest an, unde este programată prima reuniune la nivet înalt pe tema Accesul Universal la Sănătate.