Răspunsul MAE la interpelarea din 20.11.2018 formulată de domnul deputat Constantin Codreanu cu privire la situația familiei Smicală
„Domnule deputat,
Referitor la interpelarea dvs înregistrată la Camera Deputaților cu nr. B/PMP/335/12.11.2018 având ca obiect cazul doamnei Camelia Jalaskoski (Smicală), ai cărei copii minori au fost luați în custodia serviciilor de asistență socială din Tampere, vă comunicăm următoarele:
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a întreprins toate demersurile de ordin diplomatic și consular posibile pentru a veni în sprijinul doamnei Jalaskoski și va continua să minitorizeze îndeaproape evoluția situației, să apere și să susțină interesele cetățeniei române, în limitele impuse de competențele instituționale reglementate prin normele de drept intern și internațional, menținând în paralel dialogul cu autoritățile finlandeze la orice nivel relevant.
Misiunea diplomatică română din capitala Finlandei a stabilit și menține o legătură permanentă cu cetățeana română în cauză, în favoarea căreia a întreprins multiple demersuri de asistență consulară, intervenind în repetate rânduri pe lângă serviciile locale de asistență socială și protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente și Ministerul Afacerilor Externe finlandez.
De asemenea, doamna Jalaskoski a fost primită de către ambasadorul României la Helsinki ori de câte ori a solicitat acest lucru.
Cazul respectiv a fost abordat de către conducerea MAE, a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și de către Ambasada României la Helsinki, în cadrul discuțiilor oficiale cu Ambasadorul Finlandei la București, la data de 23.05.2017. Cu prilejul acestor contacte, partea română a insistat asupra necesității respectării dreptului mamei și deopotrivă al copiilor de a se bucura de legăturile firești ale unei vieți familiale unite, în măsură să asigure o creștere și o dezvoltare armonioasă a minorilor.
De asemenea, în contextul examinării Finlandei la Mecanismul de Evaluare Perioridă Universală (UPR) din cadrul ONU, din luna mai 2017, România a adresat o recomandare Finlandei privind necesitatea respectării de către aceasta a obligațiilor asumate în calitate de stat-parte la Conveția ONU din 1989 privind drepturile copilului. România a reiterat faptul că, în cazurile în care autoritățile finlandeze decid că separare copiilor de familia lor naturală este necesară în interesul superior al copilului, această măsură trebuie să fie adoptată de către o autoritate judiciară, în conformitate cu prevederile art. 9 din Convenție.
În legătură cu acoperirea cheltuielilor de asistență judiciară, menționăm că, la nivelul MAE, nu a fost identificat un temei legal care să permită suportarea din bugetul acestei instituții a costurilor reprezentării judiciare a doamnei Jalaskoski în fața instanțelor finlandeze.
O posibilă intervenție a statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea sau CEDO) va fi posibilă numai după epuizarea tuturor căilor de jurisdicție prevăzute de legislația finlandeză, respectiv după ce hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele locale rămân definitive și irevocabile în urma parcurgerii tuturor căilor de atac interne, în conformitate cu reglementările interne finlandeze, aceasta reprezentând o condiție de admisibilității cererii, instanța va comunica cauza către statul finlandez, apoi către statul român, dată fiind cetățenia română a reclamantei (dacă a informat Curtea cu privire la acest aspect). În măsura în care intervenția va fi considerată oportună, statul român ar urma să informeze CEDO cu privire la intenția sa de a interveni în cauză.”