Săptămâna aceasta, Ministrul delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, a invitat organizațiile neguvernamentale să participe la un proces consultativ pe mai multe tematici cu impact social pentru România.
Scopul acestui proces consultativ a fost de a stimula dialogul civic și de a-l transforma într-un instrument funcțional și eficient în elaborarea de politici publice.
Tematica a fost extrem de diversă: democrație participativă și drepturile omului, justiție și politici anticorupție, absorbția fondurilor europene, dezvoltare durabilă și protecția mediului, politici sociale, incluziune și economie socială, dezvoltare comunitară în mediul rural și agricultură, educație, sănătate, dezvoltare urbană și patrimoniu construit, cultură și culte.
Într-un proces transparent și democratic, ONG-urile participante și-au spus toate păsurile, care urmează a fi centralizate și redistribuite către ministerele și organismele de resort. Etapa a doua este o nouă întâlnire, la care vor începe dezbaterile și consultările propriu-zise pe proiectele sugerate de societatea civilă. Iar ultima etapă va fi reprezentată de un forum cu largă participare, care să definitiveze propunerile rezultate din acest proces de dialog între societatea civilă și administrație.
Prezenți la cele mai multe din întâlnirile programate pe parcursul acestui adevărat maraton consultativ au fost doamna ministru Aurelia Cristea și domnul Corneliu Vișoianu, consilier al premierului. „Am îndrăznit să fac pasul acesta, ca să vedem dacă chiar se poate să construim ceva împreună”, a declarat ministrul Aurelia Cristea la finalul lucrărilor. „Vreau să programăm împreună o foaie de parcurs pentru problemele care nu pot fi imediat rezolvate”, a mai spus ministrul. Motivația sa pentru a organiza aceste întruniri: „Anul trecut, am văzut că, deși avem o lege a accesului în instituțiile publice pentru persoanele cu dizabilități, tuturor construcțiilor noi, chiar și celor publice, le lipsește acest element. Legea o avem, dar nu este pusă în aplicare. Ea va fi aplicată benevol doar în momentul în care o înțelegi și ți-o dorești, când ea a atins resorturile tale de acțiune. De aceea, eu insist foarte mult pe dialog social, pe prezența societății civile și a partenerilor sociali, pe tot ceea ce înseamnă dezvoltarea comunității locale, pornind de la nivelul cel mai mic și până la nivel decizional”.
Iată câteva din problemele ridicate de membrii societății civile:
Politici sociale, incluziune și economie socială
-legea asistenței sociale trebuie îmbunătățită
-să fie încadrați specialiști pe posturi de asistent social – anchetele în mediul rural se realizează adesea de către inspectorii agricoli
-să se deblocheze posturile din sistemul de servicii sociale
-acreditarea furnizorilor de servicii sociale să fie dată permanent de minister, nu temporară și la nivel local
-autoritățile să pună la dispoziție gratuit spații pentru furnizorii de servicii sociale – o soluție ar fi folosirea internatelor școlare, care nu mai sunt integral ocupate
-persoanele cu dizabilități nu au acces fizic în mediul social
-există prea puține locuințe sociale, deși dreptul la locuire este unul fundamental
-e nevoie de o lege a vârstnicului
-pacienții cu boli autoimune nu pot lucra normă întreagă, dar își doresc să fie activi – cu toate acestea, legea nu încurajează angajatorii în acest sens
-e necesară o modificare a legii sponsorizării, deoarece producătorii de medicamente ar dori să doneze medicamente pentru pacienții cu boli cronice, dar nu o pot face deocamdată
-surdomuții au nevoie de traducere în limbaj mimico-gestual la examene, la biserică, la poliție sau când ar avea nevoie să cheme Salvarea
-terapiile unu la unu pentru copiii autiști nu sunt recunoscute, iar specialiștii continuă să lucreze la negru, cererea fiind uriașă și plata pe măsură
-e necesară o strategie de recuperare și incluziune a copiilor autiști – dacă nu se începe de la 2-3 ani, aceștia rămân după 18 ani la statutul de asistați sociali; în prezent, copiii cu autism nu sunt acceptați în școli și grădinițe, nu li se primește dosarul, nu li se acceptă însoțitorul
-bursele pentru studenți sunt prea mici
-birocrația procesului de adopție să fie redusă, deoarece sunt prea mulți copii în sistem
-părinții adoptivi să beneficieze de câteva luni libere pentru a lucra la integrarea copilului în familie
-părinții adoptivi să primească indemnizație de creștere a copilului
Dezvoltare comunitară, mediul rural și agricultură
-politicile publice pentru mediul rural se concentrează pe agricultură, uitând de celelalte nevoi ale persoanelor din mediul rural
-surdomuții care părăsesc sistemul după ce împlinesc 18 ani ar putea primi de la autoritățile locale câte o bucată de pământ unde să facă agricultură, în loc să îi dea o infimă pensie de handicap toată viața
-nu se finanțează partea de cercetare a nevoilor comunității. Cei care nu au casă nu au nici disponibilitatea de a merge la întruniri consultative; cele mai multe proiecte din rural sunt făcute de mari organizații, care nu cunosc nevoile comunității, iar comunitatea nu răspunde bine la proiecte făcute fără consultarea ei
-studenții arhitecți care fac voluntariat, proiectând locuințe sociale pentru persoanele defavorizate din mediul rural, au nevoie în această perioadă de recesiune ca activitatea lor să le fie recunoscută ca vechime în muncă și au nevoie ca această perioadă de voluntariat să le fie recunoscută ca vechime și pentru dobândirea dreptului de semnătură
-e nevoie de o lege a locuinței sociale, care să prevadă eliminarea taxelor de autorizare și a standardelor obligatorii (suprafață minimă, dușuri, băi în casă)
-e nevoie de o mai bună folosire a capitalului social local pentru reintegrarea asistaților sociali și eliminarea nevoiei acestora de a mai fi asistați: case sociale se pot construi prin efortul familiei lărgite și al comunității, prin bunăvoința autorităților locale și a donatorilor privați
-e nevoie de o lege a concesionării terenurilor în mediul rural, pentru a realiza locuințe sociale pentru familiile defavorizate; treptat, acestea nu vor mai avea nevoie de consiliere permanentă și asistență socială
Educație, tineret și voluntariat
-persoanele care predau în învățământul special să aibă pregătire în limbaj mimico-gestual și să fie titularizate pe post, pentru a nu se mai schimba mereu, iar programa să nu fie aceeași cu cea din învățământul de masă
-ordonanța de urgență prin care s-a adoptat Legea Educației prevede că patrimoniul universităților aparține fundațiilor care le-au întemeiat, ceea ce e o încălcare a dreptului la proprietate
-Consiliul Tineretului din România cere consultare pentru normele de aplicare a legii stagiului pentru absolvenții de învățământ superior
-festivalurile locale de artă și tradiție, precum și sportul de masă sunt direcții insuficient exploatate pentru tineret
-nu ar trebui ca legea educației să le permită rectorilor să candideze la nesfârșit și nici cadrelor didactice de vârsta pensionării să candideze pentru conducere
-permiterea doctoratelor la frecvență redusă afectează calitatea acestora
-post-doctoranzii să beneficieze de protecție socială la fel ca și doctoranzii
-ar trebui o prezență mai puternică a educației civice în școli
-trebuie resuscitat sportul de masă prin școli – în prezent, instructorii de educație fizică scot din sălile de sport activități caritabile de formare a tinerilor defavorizați (precum Gladiatorii lui Szobi Cseh), deoarece acestea nu aduc bani
-Ministerul Educației nu răspunde la invitațiile la dialog venite din partea societății civile (asociațiile surdomuților și autiștilor, de exemplu)
-Ministerul Educației nu și-a asumat încă noua curiculă universitară
-să se creeze centre de dezvoltare comunitară, cu oameni de teren, lucrători de tineret care să fie prezenți în comunități – pot fi valorificați oameni deja formați
-s-au făcut proiecte europene, pe care s-au cheltuit bani, iar acum nu se face nimic cu ele
-în școli să se facă mai multă educație financiară
-educația pentru sănătate să devină mai mult decât o materie opțională și să pornească de la nivelul de preșcolari
-cu toate că elevii cu cerințe speciale (cum ar fi copiii cu Sindrom Down) au planificare specială, la examenul de bacalaureat subiectele nu sunt diferențiate
-e nevoie de psihologi în școli
-e nevoie de psihologi în centrele de oncopediatrie
-copiii care au avut cancer sunt discriminați când se întorc la școală
-autismul devine o afecțiune foarte răspândită (1 la 88 de copii)
-decontarea serviciilor psihologice pentru autiști nu ar trebui făcută prin intermediul medicului de familie, deoarece astfel se blochează complet, ea în prezent nu funcționează
-nu există strategie pentru autism în România, cu toate că șansele de reintegrare sunt de 50% dacă se lucrează din timp cu copilul; altfel, acești copii devin asistații sociali de mâine.
-Legea să prevadă condiții de muncă adaptate nevoilor speciale ale autiștilor, deoarece 30% dintre ei pot da un plus de valoare societății (unii au și către trei facultăți)
-mulți autiști sunt diagnosticați ca surdo-muți
Sănătate
-35.000 de bolnavi cu afecțiuni neuromusculare nu mai au acces la tratament – singura clinică serioasă a fost închisă, s-a propus alta, dar nu a fost acreditată
-finanțarea furnizorilor privați de servicii medicale din fondul național unic al asigurărilor de sănătate duce la subfinanțarea sistemului public de sănătate; prof. Univ. dr. Ioan Gherghina, de la UMF „Carol Davila”, a menționat că, deși numai 20% din populație se adresează clinicilor private, totuși 50-60% din fondurile de sănătate se duc spre aceste clinici private, în condițiile în care sectorul public susține 80% din nevoile de servicii medicale
-aplicarea pachetului de bază în sănătate la copii înseamnă încălcarea dreptului copilului la sănătate, deoarece nu realizează integral nevoile de sănătate ale copilului
-gravidele să aibă dreptul la mai multe consulturi – inclusiv la medici specialiști
-pensionarii să poată beneficia de investigații realizate cu internare și fără coplată, deoarece au cotizat zeci de ani
-e nevoie de mărirea bugetelor secțiilor de neonatologie
-e nevoie de educație pentru prevenirea nașterilor premature
-rețeta electronică și cardul de sănătate sunt excesiv de birocratizate și ineficiente ca practici
Cultură și culte
-legea drepturilor de autor să fie realizată cu consultarea asociațiilor artiștilor
-surdomuții ar trebui să beneficieze de servicii religioase în limbaj mimico-gestual
-ar fi nevoie de o nouă dezbatere pe tema libertății și responsabilității presei, care promovează adesea mesaje distorsionate și subcultură sau renunță la deontologie din motive ideologice
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
One Comment